Donald Trump a depus plângere împotriva Departamentului american al Justiției, cerând 100 de milioane de dolari pentru tentativă de "persecuție politică" în timpul percheziției din 2022, de la reședința sa din Florida, în vederea găsirii unor documente clasificate de către FBI.
Plângerea depusă săptămâna trecută îl acuză pe ministrul justiției Merrick Garland și pe directorul FBI Christopher Wray că "s-au abătut de la protocol (aplicat pentru foștii președinți - n.r.) pentru a-l răni" pe Trump, informează marți AFP, potrivit Agerpres.
"Garland și Wray nu ar fi trebuit niciodată să aprobe o percheziție și punerea sub urmărire ce a urmat", se poate citi în plângerea care cere 100 de milioane de dolari despăgubiri și 15 milioane de dolari cu titlul de cheltuieli în justiție.
Candidatul republican în alegerile prezidențiale din noiembrie afirmă mereu și fără dovezi că democrații instrumentalizează justiția împotriva lui. Trump nu ezită să depună plângeri și să le retragă apoi.
În luna mai, Donald Trump a provocat deja neîncredere după ce lăsase să se înțeleagă că mandatul de percheziție al FBI arăta că președintele Joe Biden îi dorește moartea.
Documentele judiciare conțineau o formulare standard a FBI, potrivit căreia agenții săi sunt autorizați să facă uz de forță mortală dacă cineva este în pericol iminent.
Într-un comunicat rar, FBI a dat asigurări că "nu a existat abatere de la normă în acest caz", care a avut loc pe 8 august 2022. Donald Trump nu se afla în Florida în ziua percheziției.
Fostul președinte era urmărit în Florida pentru gestionarea sa considerată neglijentă a unor documente confidențiale, găsite la reședința sa din Mar-a-Lago după plecarea lui de la Casa Albă. O judecătoare federală a anulat la mijlocul lui iulie urmărirea, însă procurorul special care instrumentează cazul a înaintat apel împotriva acestei decizii.
Lui Donald Trump i se reproșează în acest dosar că a compromis securitatea națională păstrând la el acasă documente clasificate, printre care planuri militare sau informații despre arme nucleare, după încheierea președinției sale, în loc să le predea Arhivelor Naționale, după cum prevede legea.
De asemenea, el este acuzat că a încercat să distrugă dovezi în acest dosar. Acuzațiile cele mai grave sunt pasibile de 10 ani de închisoare.
