Cinci state membre NATO vor sparge bariera de 3,5% din PIB pentru apărare în 2026, conform ultimelor estimări ale Alianței, în timp ce alte țări rămân ancorate la pragul minim de 2%. În acest context al contrastelor economice și militare, România se află în fața unui test major privind bugetul alocat securității naționale.
Alianța Nord-Atlantică a publicat marți estimările oficiale privind cheltuielile militare pentru anul 2026, date care scot în evidență o accelerare masivă a investițiilor în securitate. Cinci state membre vor atinge sau vor depăși noul obiectiv de 3,5% din PIB pentru apărarea de bază chiar din acest an.
Lituania conduce detașat acest clasament, estimările arătând că va aloca un procent record de 5,33% din PIB pentru cheltuielile esențiale de apărare. Linia din prima parte a topului este completată de Estonia (5,1%), Letonia (4,92%) și Polonia (4,68%), statele din flancul estic fiind cele mai determinate să investească în propria securitate. Pe poziția a cincea se situează Grecia, cu o alocare estimată la 3,65% din PIB.
Unde se situează România și marile puteri europene
În acest nou peisaj bugetar, România se poziționează aproximativ la jumătatea clasamentului aliat. Țara noastră a îndeplinit vechiul obiectiv de 2% încă din anul 2024, iar tendința rămâne crescătoare. Pentru anul 2026, estimările NATO arată că România va aloca 2,43% din PIB pentru apărare, o creștere vizibilă față de procentul de 2,17% înregistrat în 2025.
La nivelul marilor economii din Alianță, Statele Unite conduc cu o alocare de 3,17% din PIB. În Europa, Germania se situează la 2,69%, urmată de Regatul Unit cu 2,56%, Franța cu 2,22% și Italia cu 2,1%.
Tensiuni la Ankara: Donald Trump critică liderii europeni
Publicarea acestor date coincide cu debutul summitului NATO de la Ankara. În prima zi a reuniunii, președintele american Donald Trump a lansat critici dure la adresa aliaților europeni, declarând direct că „Italia, Franța și Germania ne-au dezamăgit” în privința ritmului de finanțare a armatelor lor.
Mesajul de la Washington pare însă să fi generat deja reacții: Germania a anunțat că își va majora cheltuielile pentru apărare cu o treime în 2027 și intenționează să atingă noua țintă asumată în cadrul NATO cu șase ani mai devreme decât termenul stabilit.
Europa crește bugetele, dar rămâne mult în urma Statelor Unite
Deși presiunea bugetară este uriașă, raportul NATO arată că restanțierii din anii trecuți fac progrese vizibile. Dacă în 2025 trei state membre – Albania (1,48%), Slovenia (1,57%) și Republica Cehă (1,86%) – nu reușeau să atingă nici măcar vechea țintă de 2%, situația se schimbă în 2026. Albania și Republica Cehă vor depăși acest prag în acest an, iar noul guvern al Sloveniei a inclus o notă oficială prin care își asumă creșterea cheltuielilor peste pragul de 2%.
În ansamblu, Europa și Canada vor cheltui împreună 634 de miliarde de dolari pentru apărare în acest an, în creștere față de cele 571 de miliarde de dolari din 2025. Cu toate acestea, efortul financiar cumulat al aliaților europeni și al Canadei rămâne mult sub nivelul bugetului militar al Statelor Unite, care va atinge valoarea astronomică de 850 de miliarde de dolari în 2026.
Planul pe termen lung: Ținta de 5% din PIB impusă de Washington
Această reconfigurare radicală a bugetelor militare este rezultatul direct al presiunilor exercitate de Donald Trump după revenirea sa la Casa Albă. Liderul american a cerut imperativ aliaților să ridice ștacheta cheltuielilor de apărare de la vechiul prag de 2% direct la 5% din PIB.
Drept răspuns, statele membre au agreat un compromis strategic încă de la summitul NATO de la Haga din 2025. Aliații s-au angajat oficial ca, până în anul 2035, să aloce 3,5% din PIB exclusiv pentru pilonul de bază al apărării (trupe și armament), la care se va adăuga un procent suplimentar de 1,5% din PIB destinat investițiilor colaterale extinse, cum ar fi consolidarea securității cibernetice.
