Rușii s-au supărat pe norvegieni. Bătaie pe unul dintre cele mai nordice zăcăminte de cărbune din lume

Comisia pentru afaceri externe a Dumei 'va examina această problemă (denunţarea acordului maritim - n.r.) şi apoi îi va informa pe deputaţi', a declarat şeful Dumei, potrivit site-ului camerei inferioare a parlamentului federal rus

Rusia şi Norvegia, doi actori majori în regiunea Arctică bogată în zăcăminte naturale, au încheiat în 2010 un acord privind delimitarea frontierelor lor maritime în Marea Barents, punând capăt astfel unei vechi dispute de 40 de ani.

Acest acord, ratificat în 2011, a fost salutat drept un nou început în raporturile dintre cele două ţări, dar relaţiile lor s-au deteriorat considerabil de atunci, în special în urma invaziei ruse în Ucraina la 24 februarie.

În acest context, Rusia a acuzat Oslo că a împiedicat la sfârşitul lunii iunie tranzitul pe teritoriul său a unei încărcături destinate să aprovizioneze minerii ruşi instalaţi în arhipelagul acrtic norvegian Svalbard, ameninţând să riposteze.

Norvegia s-a apărat, spunând că nu a încălcat niciun acord şi că Moscova ar putea aproviziona comunitatea rusă care locuieşte în Svalbard pe alte căi.

Situat la aproximativ 1.000 kilometri de Polul Nord, Svalbard este guvernat printr-un tratat atipic, încheiat în 1920 la Paris.

Acesta recunoaşte suveranitatea Norvegiei, dar garantează de asemenea rezidenţilor statelor semnatare, în număr de 46 la ora actuală, între care şi Rusia, libertatea de a exploata resursele naturale 'pe picior de egalitate'.

Sub incidenţa acestei prevederi, de decenii, Rusia - iar înaintea ei URSS - extrage cărbune într-unul dintre cele mai nordice locuri de pe planetă.