Rusia organizează alegeri parlamentare în plin război cu Ucraina, în cursă fiind înscrise doar partide pro-Putin. Kremlinul urmărește prezența la vot și nivelul de susținere pentru Putin.
Rusia va organiza în această săptămână alegeri strict controlate, scrutinul fiind considerat de Kremlin un barometru al opiniei publice cu privire la războiul din Ucraina, care a intrat în al cincilea an, relatează publicația Euractiv.
Potrivit sursei citate, o parte dintre ruși au început să fie afectați de stagnarea economică și de intensificarea represaliilor ucrainene, iar în unele cercuri există chiar temeri că președintele rus Vladimir Putin ar putea ordona o mobilizare masivă pentru recrutarea de noi soldați după alegeri.
Alegerile parlamentare – care se vor desfășura în perioada 18-20 septembrie – sunt primele de la lansarea ofensivei ruse în Ucraina, în februarie 2022 și doar al doilea scrutin național după alegerile prezidențiale din 2024, în urma cărora Putin a fost reales.
Votul urmează să aibă loc și în anumite regiuni ale Ucrainei, ocupate de armata rusă.
Războiul a provocat deja sute de mii de morți, a dus la instituirea unei cenzuri severe în Rusia, a devastat estul Ucrainei și a determinat impunerea unor sancțiuni occidentale fără precedent împotriva Moscovei.
În condițiile în care Moscova a interzis criticile la adresa războiului, pe buletinele de vot nu vor exista partide de opoziție veritabile, iar partidul Rusia Unită, al lui Vladimir Putin, este sigur că va obține majoritatea mandatelor din Duma de Stat.
Un diplomat european a declarat pentru AFP că, deși alegerile sunt „în mare parte o farsă”, ele reprezintă un „ritual pe care Kremlinul îl consideră esențial”, iar autoritățile vor încerca să „asigure o prezență ridicată la vot”. Chiar dacă rezultatele sunt „prestabilite”, votul rămâne important, a declarat pentru AFP politologul rus Nikolai Petrov, aflat în exil.
„La fel ca în perioada Uniunii Sovietice, alegerile trebuie să demonstreze loialitatea cetățenilor”, a declarat el pentru AFP.
În cursă, doar partide favorabile lui Putin
Pentru Putin, aflat la putere de aproape 27 de ani (dacă luăm în calcul perioada de la sfârșitul lui 1999 - n.r.), este important să „demonstreze elitelor că este, în continuare, susținut și că încă beneficiază de încrederea oamenilor obișnuiți”, a spus Petrov.
Jumătate dintre cele 450 de mandate puse în joc vor fi stabilite printr-un vot național pentru listele de partid, iar cealaltă jumătate va fi atribuită în circumscripții uninominale din întreaga țară. Interesant este faptul că doar partidele care îl susțin pe Putin și războiul au primit permisiunea de a participa pe buletinul național, iar aici vorbim despre partidul Rusia Unită, Partidul Comunist, Rusia Dreaptă, LDPR, formațiune naționalistă, și Oameni Noi.
Iabloko, singurul partid anti-război care încă activează în interiorul Rusiei, a fost împiedicat să participe la alegeri.
„Este oun scrutin fără opțiuni”, a declarat pentru AFP Evdokia, în vârstă de 18 ani. Ea intenționa să voteze cu Iabloko, care a cerut încetarea luptelor din Ucraina, însă acum va vota pentru Oameni Noi.
Autoritățile au folosit contextul războiului pentru a intensifica represiunea până la niveluri nemaiîntâlnite de la destrămarea Uniunii Sovietice. Toți principalii adversari ai lui Putin sunt în închisoare, în exil sau au murit – precum principalul său rival, Alexei Navalnîi, care a murit într-o închisoare rusă în 2024. Deși parlamentul Rusiei și-a văzut puterile reduse considerabil sub conducerea lui Putin, alegerile legislative au reprezentat în trecut surse de tensiune.
În 2011, acuzațiile de fraudă pe scară largă și revenirea lui Putin la Kremlin, după perioada în care a ocupat funcția de premier, au dus la cele mai ample proteste din Rusia de la sfârșitul Uniunii Sovietice. Privind însă cu atenție situația din teren, la Moscova există puține semne că în acest an ar urma să aibă loc alegeri. Afișele electorale sunt rare, cu excepția unor materiale generale ale autorităților prin care oamenii sunt îndemnați să participe la vot și care au sloganul: „Votul tău este puterea Rusiei”.
Mobilizarea la război, principala temere a rușilor
Scrutinul din zilele următoare va reprezenta un barometru al stării de spirit a populației în legătură cu un război care a provocat deja sute de mii de victime și a afectat viața de zi cu zi a rușilor, inclusiv a celor care locuiesc la mii de kilometri de front.
În ultimele luni, Kievul și-a intensificat atacurile cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului rus – prezentate drept represalii pentru propriile atacuri lansate de Moscova –, provocând penurii de combustibil, pagube de miliarde de ruble și moartea unor civili.
Pe fondul zvonurilor persistente, Putin însuși a fost nevoit să nege că Moscova intenționează să declanșeze o nouă rundă de mobilizare, similară celei din 2022, când au fost chemați sub arme 300.000 de rezerviști, după alegeri. Criticii Kremlinului, Kievul și unele țări occidentale l-au acuzat că intenționează să facă exact acest lucru.
Experta rusă Tatiana Stanovaya, de la Carnegie Russia Eurasia Center - organizație interzisă de Moscova - consideră că o nouă mobilizare este puțin probabilă.
„Au depus atât de multe eforturi pentru a-i convinge pe ruși să nu-și facă griji în legătură cu acest lucru... Aș fi foarte, foarte surprinsă dacă s-ar întâmpla”, a arătat aceasta. În urma victoriei sale inevitabile, Putin ar obține, în schimb, „confirmarea legitimității sale”, a spus ea, precum și „legitimitatea războiului” pe care îl ducede 5 ani.