Românii rămân cea mai ponegrită minoritate din Marea Britanie. Ce arată însă datele despre comunitatea compatrioților din Albion

Cu toate acestea, percepția unei părți a opiniei publice britanice despre români continuă să fie influențată de stereotipuri și de imagini negative care au apărut cu mult înainte ca migrația românească spre Regatul Unit să atingă amploarea din ultimele decenii.

La aproape un deceniu de la Brexit, există în continuare o diferență între modul în care este privită comunitatea românească și datele referitoare la educația, ocuparea forței de muncă și contribuția acesteia la societatea britanică. The Conversation arată că românii reprezintă a patra cea mai numeroasă comunitate de persoane născute în străinătate din Marea Britanie.

Datele oficiale citate în analiza publicației indică o comunitate în care aproximativ o treime dintre persoane au studii universitare, iar aproape 80% se află la vârsta activă. Românii lucrează în numeroase domenii, de la sănătate și construcții până la transporturi și agricultură, contribuind atât prin activitatea profesională, cât și prin taxele plătite.

O imagine formată cu mult înainte de valul de migrație românească

Una dintre explicațiile prezentate pentru această discrepanță are legătură cu felul în care Europa de Est a fost reprezentată în imaginarul occidental de-a lungul timpului. The Conversation amintește perspectiva istoricului american Larry Wolff, care a susținut că Europa de Est a fost construită în gândirea occidental-europeană drept „geamănul întunecat” al Europei.

În volumul „Inventing Eastern Europe”, istoricul analizează modul în care relatările călătorilor din secolul al XVIII-lea îmbinau observațiile despre realitățile întâlnite cu o imagine construită în jurul ideilor de întuneric și mister.

Potrivit interpretării lui Wolff, asemenea reprezentări au contribuit la apariția unui model în care Europa de Est era asociată cu înapoierea și pericolul, în contrast cu imaginea Iluminismului din Europa de Vest.

Astfel de reprezentări nu au dispărut odată cu trecerea în secolul XX. Istoricul public Tessa Dunlop a arătat, de exemplu, că regina Maria a României, nepoata reginei Victoria, a avut dificultăți în primii ani ai vieții sale de prințesă într-o astfel de „periferie” est-europeană.

Ulterior, imaginea regiunii și, implicit, cea a României au fost influențate de alte perioade și evenimente. Războiul Rece, dictatura lui Nicolae Ceaușescu și imaginile puternic mediatizate ale orfelinatelor au contribuit la consolidarea unor reprezentări negative despre România.

De la Dracula la campaniile care încercau să-i țină pe români departe

După căderea comunismului, România a trecut prin mai multe decenii în care a încercat să-și redefinească imaginea în exterior. Un exemplu îl reprezintă chiar modul în care reprezentări gotice precum Dracula, personajul creat de Bram Stoker, au fost transformate ulterior în elemente folosite pentru promovarea turistică.

Aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, nu a eliminat însă automat vechile asocieri negative. Dimpotrivă, apropierea momentului în care românii urmau să beneficieze de drepturi extinse pe piața muncii britanice a fost însoțită de noi dezbateri și temeri în Marea Britanie.

Emisiunea „Panorama” a BBC a ridicat atunci problema unui posibil „val de infracționalitate” care ar fi putut apărea după eliminarea, în 2014, a restricțiilor privind dreptul la muncă pentru români și bulgari.

În aceeași perioadă, The Guardian relata că miniștrii britanici analizau posibilitatea unei campanii intitulate „Nu o să vă placă aici”, al cărei scop era să descurajeze venirea românilor și bulgarilor în Marea Britanie.

Inițiativa a generat inclusiv o reacție sub forma unei contracampanii românești. Mesajul acesteia era formulat ironic: „Poate nu ne place Marea Britanie, dar vouă o să vă placă România. De ce nu veniți?”. Campania urmărea să răspundă discriminării prin umor și să întoarcă argumentul folosit împotriva românilor.

Televiziunea și stereotipurile despre români

Imaginea românilor din Marea Britanie a fost influențată și de modul în care comunitatea a fost prezentată în mass-media.

Un exemplu este emisiunea „The Romanians Are Coming”, difuzată de Channel 4. Programul își propunea să prezinte „adevărul din spatele titlurilor”, însă a fost criticat tocmai pentru faptul că, potrivit criticilor săi, reproducea stereotipurile pe care susținea că le investighează.

În spațiul public britanic au continuat să apară și alte afirmații sau relatări care au alimentat reprezentări negative. Mai recent, liderul Reform UK, Nigel Farage, a afirmat că migranții mănâncă lebede.

Totodată, o investigație publicată de The Telegraph a relatat despre o presupusă fraudă de amploare legată de împrumuturile pentru studenți, în care ar fi fost implicați români.

Aceste exemple se suprapun însă peste o realitate demografică și economică mult mai largă, care poate fi observată în datele oficiale referitoare la comunitatea românească.

Aproape 80% dintre români sunt de vârstă activă

Recensământul realizat în 2021 de Oficiul Național de Statistică din Marea Britanie arată că românii formează una dintre comunitățile europene de migranți cu o participare economică ridicată.

Aproximativ o treime dintre români au studii universitare, iar aproape 80% sunt persoane de vârstă activă. În cazul studenților români aflați în Marea Britanie, cei mai mulți au și un loc de muncă.

Datele privind veniturile indică, de asemenea, o evoluție importantă în ultimii ani. Statisticile HMRC arată că veniturile românilor care muncesc în Regatul Unit au crescut semnificativ începând din 2014, iar salariul median s-a apropiat în prezent de media națională britanică.

În cazul migranților proveniți din Uniunea Europeană, datele economice prezentate în material indică, în general, o contribuție fiscală considerabilă, prin taxele achitate la bugetul britanic, în raport cu valoarea serviciilor publice și a beneficiilor sociale de care aceștia beneficiază.

Însă contribuția comunității românești nu se limitează la veniturile fiscale.

Un raport coordonat de autorul analizei susține că, în puțin peste un deceniu, comunitatea românească din Regatul Unit, estimată la aproximativ 1,3 milioane de persoane, a ajuns să reprezinte o componentă importantă a infrastructurii economice și sociale britanice.

Românii au avut un rol important în timpul pandemiei

Dimensiunea acestei contribuții a devenit vizibilă inclusiv în perioada pandemiei de COVID-19. În momentul în care Regatul Unit s-a confruntat cu perturbări majore ale activității economice și ale lanțurilor de aprovizionare, muncitorii români au continuat să lucreze în domenii considerate esențiale.

Printre acestea s-au numărat producția agricolă și transporturile, sectoare care au contribuit la menținerea serviciilor esențiale și a fluxurilor de aprovizionare în perioada de vârf a pandemiei.

Autorul raportului consideră că amploarea și natura acestor contribuții nu sunt întotdeauna reflectate în modul în care comunitatea românească este prezentată în dezbaterile publice despre migrație.

Structura de vârstă a populației românești are, de asemenea, o importanță aparte pentru Regatul Unit. O comunitate relativ tânără contribuie la susținerea unei societăți britanice care se confruntă cu o populație îmbătrânită, atât prin taxele plătite, cât și prin ocuparea unor posturi pentru care există deficit de personal calificat.

Prezență importantă în sistemul britanic de sănătate

Unul dintre domeniile în care prezența românilor este vizibilă este sistemul de sănătate.

Românii ocupă locul al cincilea între cetățenii statelor Uniunii Europene și locul al nouălea între toate naționalitățile non-britanice în ceea ce privește numărul angajaților din cadrul NHS England, sistemul național de sănătate din Anglia.

Această prezență se înscrie într-un context în care sistemul britanic are nevoie de personal, iar comunitățile de migranți reprezintă o parte importantă a forței de muncă din domeniul medical și al serviciilor asociate.

Românii sunt prezenți într-un număr important și în construcții, un sector considerat esențial pentru planurile Guvernului britanic privind stimularea creșterii economice și care se confruntă, la rândul său, cu un deficit major de personal calificat.

În acest sector, românii formează cea mai numeroasă comunitate de cetățeni străini din țară.

La nivel național, românii reprezintă 6% din forța de muncă din construcții, în timp ce în Londra ajung la 37% dintre lucrătorii din construcții proveniți din statele Uniunii Europene.

De la construcții la inteligență artificială și robotică

Activitatea profesională a românilor din Regatul Unit nu se limitează însă la domeniile în care comunitatea este deja bine reprezentată.

Antreprenorii români s-au implicat și în sectoare tehnologice și economice aflate în dezvoltare, printre domeniile menționate numărându-se robotica, inteligența artificială, tehnologia financiară, securitatea cibernetică, energia și start-upurile bazate pe cercetare.

Această diversificare a activității economice contribuie la o imagine mult mai complexă a comunității decât cea construită în jurul stereotipurilor asociate migrației.

În paralel cu participarea pe piața muncii și dezvoltarea unor afaceri, românii din Marea Britanie au devenit tot mai prezenți și în viața civică și politică locală.

Peste 60 de candidați de origine română la alegerile locale din 2026

Participarea politică a comunității a devenit mai vizibilă la alegerile locale din 2026 din Anglia. Peste 60 de persoane de origine română, provenind din partide și domenii profesionale diferite, au candidat la aceste alegeri.

Dintre acestea, zece au fost alese.

Un alt moment menționat în analiza comunității românești este numirea Alisei Russell în funcția de primar în Regatul Unit. Ea a devenit prima cetățeană română care a ocupat această funcție în această țară, după ce a fost numită primar în Bicester, în comitatul Oxfordshire, pentru mandatul 2025-2026.

Participarea comunității nu se limitează însă la alegeri și la funcțiile publice.

La nivel local există numeroase organizații românești care desfășoară activități în zona voluntariatului și a sprijinului comunitar, chiar dacă această muncă este mai puțin vizibilă în dezbaterile publice.

Organizațiile românești oferă sprijin acolo unde serviciile publice nu ajung întotdeauna

Activitatea acestor organizații include programe și proiecte prin care sunt susținute educația și integrarea comunității, dar și servicii concrete pentru persoane aflate în situații dificile.

Printre activitățile menționate se află:

• proiecte pentru îmbunătățirea educației;

• servicii de consultanță în domeniul imigrației;

• distribuirea de alimente;

• programe și forme de sprijin pentru sănătatea mintală.

Aceste inițiative ajung să răspundă unor nevoi pentru care serviciile publice obișnuite nu oferă întotdeauna soluții sau nu reușesc să intervină în toate situațiile.

Cu toate acestea, o parte importantă a acestor activități rămâne în afara dezbaterilor despre migrație. În acest fel, reprezentările formate de-a lungul mai multor decenii continuă să fie prezente în discursul public, chiar dacă dimensiunea comunității românești și rolurile pe care aceasta le îndeplinește în societatea britanică s-au schimbat considerabil.

Raportul coordonat de autorul analizei își propune tocmai să facă mai vizibile aceste contribuții și să aducă în discuție datele care descriu comunitatea românească din Regatul Unit în prezent.