Mesaje uriașe cu „AJUTOR” au apărut pe fundul unui lac aproape dispărut de la granița Franței cu Elveția

Lacul Brenets, cunoscut în Franța drept Lacul Chaillexon, este lipsit de apă aproape, iar cea mai mare parte a albiei sale a rămas uscată.

Situația a devenit atât de îngrijorătoare pentru localnici, încât aceștia au ales să transmită un mesaj direct din albia lacului. Pe terenul rămas fără apă au fost scrise cu litere gigantice cuvintele „AJUTOR” și „SOS”, într-un semnal adresat autorităților cu privire la starea bazinului.

Nivelul apei este urmărit în fiecare zi de Yvan Durig, proprietarul și căpitanul companiei de navigație Lacul Brenets. El măsoară constant cantitatea de apă rămasă în bazinul din partea de nord a lacului.

Lacul a pierdut două treimi din adâncimea obișnuită

Diferența față de nivelul normal al apei este considerabilă. În zona în care Durig face măsurătorile, adâncimea ar trebui să fie în mod obișnuit cuprinsă între 25 și 30 de metri. Acum, apa mai are doar 9 metri.

„În mod normal, avem 25 până la 30 de metri aici și am observat că acest volum a scăzut. Sunt 9 metri de apă, deci cu două treimi mai puțin. Peștii sunt cu adevărat la capacitate maximă în această zonă”, a explicat el pentru AFP, citat de Agerpres.

Lacul Brenets, așa cum este cunoscut în Elveția, poartă numele de Lacul Chaillexon în Franța. Este un rezervor natural alimentat de râul Doubs și se află chiar la granița dintre departamentul francez Doubs și cantonul elvețian Neuchâtel.

În prezent, însă, peisajul este radical diferit de cel cu care s-au obișnuit localnicii și turiștii. Pe cea mai mare parte a suprafeței lacului, apa a dispărut, iar în locul ei au rămas plantele și un pârâu îngust care își croiește drum prin albia uscată.

Cascada de 27 de metri a rămas fără apă

Lacul este legat de o depresiune cu formă de pâlnie, prin care apa ajunge în mod normal la cascada „Saut du Doubs”. Căderea de apă are 27 de metri, însă în acest moment și cascada este secată.

Fenomenul este favorizat și de particularitățile naturale ale zonei. Lacul se află pe platoul Haut-Doubs, la marginea Munților Jura, unde solul are o structură carstică. Numeroasele fisuri și cavități existente în această formațiune permit apei să se infiltreze cu ușurință în subteran.

Apa poate astfel să dispară de la suprafață, ceea ce face ca nivelul lacului să fie deosebit de vulnerabil în perioadele cu debite reduse.

Localnicii cunosc deja aceste perioade de apă scăzută și sunt obișnuiți cu fluctuațiile lacului. Nivelul atins acum este însă considerat îngrijorător, mai ales pentru că recordul negativ consemnat în 1906 nu mai este foarte departe.

Autoritățile au încercat să găsească soluții, dar lucrările au rămas în așteptare

Problema nu este una nouă pentru autoritățile franceze și elvețiene. În 2022 a fost constituit un grup de lucru care avea o misiune precisă: să analizeze modalitățile prin care ar putea fi limitată infiltrarea debitului de apă în fisurile din sol.

De atunci însă, nu s-a mai făcut nimic în această direcție, potrivit materialului AFP.

Între timp, scăderea nivelului apei afectează direct și activitatea economică legată de lac. Pentru compania de navigație administrată de Yvan Durig, dispariția apei a însemnat oprirea curselor în plin sezon.

Cele 20 de ambarcațiuni au rămas blocate

Lacul a ajuns să fie atât de puțin adânc încât navigația a trebuit să fie suspendată încă din luna iulie. Compania deținută de Durig are 20 de ambarcațiuni de croazieră, însă acestea au rămas blocate în albia aproape complet secată.

„Lacul a secat destul de devreme în sezonul acesta, așa că din 20 iulie a trebuit să oprim navigația (...) Imaginați-vă: în mijlocul sezonului și trebuie să ne oprim așa, este insuportabil pentru o companie ca a noastră”, a mărturisit Durig.

Pentru operatorul de navigație, momentul este cu atât mai dificil cu cât oprirea activității a intervenit în perioada în care, în mod normal, lacul ar fi trebuit să fie plin de turiști și ambarcațiuni.

În locul vaselor care transportau vizitatori pe apă, în prezent pot fi văzute ambarcațiunile rămase pe uscat, în timp ce albia este acoperită în mare parte de vegetație.

Localnicii spun că secarea lacului a devenit tot mai frecventă

Pentru oamenii care locuiesc în zonă, transformarea Lacului Brenets este cu atât mai greu de privit cu cât acesta a făcut parte timp de decenii din viața comunității.

David Favre, în vârstă de 76 de ani, este rezident în Les Brenets și istoric amator. El își amintește perioadele din copilărie în care lacul era un loc obișnuit pentru petrecerea verilor.

„În copilărie, ne petreceam toate verile înotând pe plajă (...) distrându-ne lângă apă, scufundându-ne, sărind și uneori chiar pescuind”, a explicat David Favre, un rezident în vârstă de 76 de ani din Les Brenets și istoric amator.

Pentru el, schimbarea devenită vizibilă în ultimii ani este una majoră. Seceta din 2018 reprezintă un reper important în această evoluție, iar ceea ce se întâmplă acum este perceput ca parte a unui fenomen care revine din ce în ce mai des.

„Dar de la ultima secetă din 2018, a fost un dezastru. Din păcate, la fiecare doi ani sau în curând în fiecare an, lacul se golește”, adaugă el, spunând că se simte „total abandonat” de autorități.

În albia rămasă fără apă, mesajele gigantice „AJUTOR” și „SOS” au devenit astfel una dintre cele mai vizibile expresii ale îngrijorării localnicilor față de situația Lacului Brenets.