Guvernele Uniunii Europene au alocat 17,9 miliarde de euro în 2026 pentru a limita impactul scumpirii energiei asupra populației și companiilor, însă peste două treimi din sprijin constă în măsuri generale privind prețurile, nu în ajutoare direcționate către cei mai vulnerabili. Comisia Europeană cere statelor membre să își regândească intervențiile, astfel încât acestea să limiteze costurile bugetare și să susțină reducerea dependenței de combustibilii fosili.
Evaluarea apare într-o notă pregătită pentru reuniunea miniștrilor de Finanțe din zona euro din 8 octombrie. Executivul european recomandă investiții în rețelele electrice și o impozitare mai redusă a electricității decât a gazelor naturale, pentru a încuraja trecerea la surse de energie mai puțin poluante.
Ajutoare pentru energie în 25 de state
De la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, 25 de state membre au adoptat măsuri fiscale pentru a atenua efectele prețurilor ridicate la energie asupra gospodăriilor și companiilor.
Costul bugetar al acestor intervenții a ajuns la 17,9 miliarde de euro în 2026, echivalentul a 0,1% din produsul intern brut al celor 27 de state membre.
Comisia Europeană avertizează însă că cea mai mare parte a sprijinului nu este direcționată către categoriile care au cea mai mare nevoie de ajutor.
„Peste două treimi din sprijin constă în măsuri nedirecționate privind prețurile și, prin urmare, nu respectă necesitatea ca măsurile pe termen scurt să fie orientate către cei mai vulnerabili, să minimizeze costurile fiscale și să fie compatibile cu necesitatea decarbonizării sistemului energetic”, a arătat Comisia.
Perspective mai slabe pentru 2027
Șocul energetic afectează și perspectivele economice ale zonei euro. Pentru 2026, Comisia Europeană estimează o creștere economică ușor peste avansul de 0,9% prognozat în luna mai.
În schimb, pentru 2027, economia zonei euro ar urma să crească mai lent decât estimarea anterioară de 1,2%.
Inflația din acest an este așteptată să rămână, în linii mari, în apropierea prognozei de 3%. Pentru 2027, însă, Comisia anticipează un nivel peste estimarea precedentă de 2,3%.
Executivul european avertizează, totodată, că majorarea semnificativă a costurilor de împrumut ale statelor membre impune prudență în gestionarea cheltuielilor publice.
Costurile de împrumut sporesc presiunea
Randamentele obligațiunilor guvernamentale din zona euro se află aproape de maximele ultimilor ani. Agravarea șocului energetic susține așteptările piețelor privind cel puțin trei majorări ale dobânzilor de către Banca Centrală Europeană până la sfârșitul anului 2027.
În acest context, Comisia recomandă ca eventualele noi ajutoare pentru populație și companii să fie bine concepute, direcționate către beneficiarii care au nevoie de sprijin și limitate în timp.
Executivul european invocă experiența crizei energetice din 2022–2023 drept principala lecție pentru gestionarea actualelor presiuni asupra prețurilor.
