Plenul PE s-a pronunțat miercuri și pentru reducerea numărului eurodeputaților, astfel că după retragerea Marii Britanii din UE acesta va scădea de la 751 la 705, lăsând loc pentru posibile noi state membre. România câștigă un mandat, astfel că va avea 33 de europarlamentari. În același timp, plenul a respins listele transnaționale.
Pe lângă reducerea dimensiunii PE de la 751 deputați la 705, o redistribuire a locurilor, aprobată de plen miercuri, va crea o rezervă de 46 de locuri din cele 73 vacantate după Brexit, notează Agerpres.
Unele dintre cele 46 de locuri din rezervă ar putea fi realocate noilor state membre care vor intra în UE, sau păstrate pentru a menține dimensiuni mai reduse ale instituției.
Cele 27 de locuri care au aparținut Marii Britanii vor fi distribuite între 14 state membre sub-reprezentate pentru a reduce inegalitățile actuale în reprezentarea lor în PE, spun eurodeputații. Ei subliniază că această alocare se va aplica doar dacă Marea Britanie se retrage cu adevărat din UE. Altfel aranjamentele actuale rămân valabile.
Propunerea de decizie a Consiliului European a fost aprobată miercuri cu 431 de voturi pentru, 182 împotrivă și 61 de abțineri.
Conform propunerii avansate, în noua configurație a PE România ar urma să primească încă un mandat, astfel că ar avea în legislativul de la Strasbourg 33 de europarlamentari, față de 32 în prezent.
'În momentele când democrația ca sistem este pusă la îndoială, este datoria noastră să reaprindem pasiunea cetățenilor pentru democrație. Sper că putem face un pas în direcția corectă prin aprobarea unei distribuții a locurilor din PE corecte, obiective, în spiritul tratatelor', a declarat coraportorul Danuta Hübner (PPE).
La rândul său, coraportorul Pedro Silva Pereira (S&D) a declarat că 'acest vot este un pas înainte important pentru democrația europeană. Noua alocare a locurilor înseamnă că vom reduce numărul total al deputaților de la 751 la 705, asigurând că niciun stat membru nu pierde vreun loc. Țările sub-reprezentate în momentul de față vor primi 27 dintre cele 73 de locuri vacantate de retragerea Marii Britanii. Astfel Parlamentul European va deveni o reflecție mai clară a cetățenilor pe care îi reprezintă'.
După aprobarea plenului, inițiativa legislativă va fi supusă deciziei unanime a Consiliului European (șefii de stat și de guvern din UE), iar apoi se va întoarce în Parlament pentru un vot final. Compoziția Parlamentului European pentru legislatura 2019 - 2024 este una dintre temele probabile de discuții între liderii UE în cursul reuniunii informale din februarie.
Listele transnaționale, respinse
respins miercuri ideea ca la următoarele alegeri europarlamentare un anumit număr de eurodeputați să fie aleși pe liste transnaționale, în locul celor naționale, idee susținută mai ales de președintele francez Emmanuel Macron, o altă decizie votată de eurodeputații fiind reducerea numărului de europarlamentari după Brexit, de la 751 la 705.
'Franța va continua să apere această idee (a listelor transnaționale - n.r.) în lunile și anii care vor urma deoarece va contribui la întărirea democrației europene prin crearea de dezbateri privind provocările la nivel european și nu doar a celor la nivel strict național în timpul alegerilor europene', a reacționat președinția franceză, într-o declarație de presă citată de Reuters.
Potrivit AFP, grupul popularilor europeni (PPE), cel mai numeros din PE, se află la originea respingerii propunerii pentru liste cu o circumscripție europeană unică, concept aprobat totuși de comisia parlamentară pentru afaceri constituționale.
Însă conform purtătorului de cuvânt al PPE din această comisie, Gyorgy Schopflin, 'nu există o bază juridică pentru un asemenea experiment', pe care l-a calificat drept un 'proiect promovat de elite'.
La rândul său, grupul francez din PPE și-a manifestat 'bucuria' față eșecul lui Macron, partizanul listelor transnaționale. 'După foarte contestabila creare a unei circumscripții unice în Franța, listele transnaționale, susținute cu tot dinadinsul de Emmanuel Macron, ar fi fost un instrument inutil, injust și neaplicabil', afirmă Franck Proust, șeful delegației franceze din PPE.
În schimb, grupul Verzilor a criticat ceea ce a numit 'vechea școală a Europei interguvernamentale'. 'Astăzi, orizontul democrației europene se restrânge, încredințând-o teritoriului Națiunii', a spus președintele acestui grup, Philippe Lamberts.
