Vladimir Putin exclude orice negociere reală de pace cu Ucraina înainte de anul 2027, mizând pe faptul că își poate atinge obiectivele militare fără compromisuri, dezvăluie Financial Times. Conform unor surse diplomatice și oficiali de la Kiev, strategia Moscovei este de a ocoli Ucraina și de a convinge direct administrația de la Washington să forțeze Kievul să accepte concesii teritoriale majore.
Kremlinul rămâne pe poziții ferme și consideră că dinamica actuală a conflictului favorizează interesele sale. Din acest motiv, reluarea unor negocieri trilaterale cu participarea Statelor Unite este considerată puțin probabilă înainte de sfârșitul acestei veri.
Nici măcar recenta ofensivă strategică a Kievului nu pare să fi clătinat convingerile liderului de la Kremlin. Săptămâna trecută, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat lansarea unei campanii de 40 de zile de lovituri în adâncimea teritoriului rus, o operațiune mistică menită să pună Rusia pe jar și să crească presiunea politică și militară asupra Moscovei. Cu toate acestea, sursele diplomatice consultate de Financial Times susțin că aceste atacuri cu drone și rachete nu au modificat poziția lui Vladimir Putin, care rămâne convins că Rusia poate câștiga războiul și că obiectivele stabilite de Kremlin sunt pe deplin realizabile.
„Livrarea” Ucrainei: Rusia cere Washingtonului concesii teritoriale majore
Oficiali ucraineni implicați direct în tatonările de pace au confirmat că reprezentanții Moscovei au transmis în mod repetat interlocutorilor americani că Washingtonul ar trebui să determine Kievul să accepte concesii teritoriale și politice semnificative. Condițiile dure puse de ruși exclud, în acest moment, existența unei baze reale pentru dialog.
„În acest moment, cel mai convenabil scenariu pentru ruși este ca americanii să le «livreze» Ucraina. Nu lasă să se întrevadă nicio concesie din partea lor și repetă aceleași obiective de fiecare dată”, a declarat o sursă apropiată cercurilor de putere de la Moscova.
Deși ofensiva terestră rusă a încetinit vizibil în ultimele luni, Putin le-a ordonat comandanților săi militari să finalizeze ocuparea întregii regiuni Donețk până la sfârșitul acestui an. Ordinul a fost identificat într-o evaluare recentă a serviciilor de informații ucrainene prezentată președintelui Zelenski și confirmată ulterior de două persoane care au discutat recent cu liderul de la Kremlin.
În ciuda acestor blocaje, Kievul încearcă să mențină deschise canalele de comunicare. Volodimir Zelenski a anunțat că a transmis noi propuneri de negociere partenerilor internaționali, inclusiv unor state descrise drept „prieteni ai lui Putin”, exprimându-și speranța că războiul s-ar putea încheia până la finele anului dacă presiunea mondială asupra Rusiei se va intensifica.
Donald Trump promite încheierea războiului la Summitul NATO din Turcia
De la Casa Albă, președintele SUA, Donald Trump, a oferit o perspectivă mult mai optimistă înaintea plecării sale la Summitul NATO din Turcia. Acesta a sugerat că pacea este mult mai aproape decât pare și că atât Putin, cât și Zelenski își doresc încheierea rapidă a ostilităților.
„Cred că ne apropiem mult mai mult decât își dau seama oamenii. Președintele Putin vrea să se încheie. Vă voi spune asta foarte hotărât. Am avut o discuție telefonică bună. Președintele Zelenski, de fapt, vrea să se încheie acum. Ne vom duce la NATO și vom discuta despre asta. Și cred că vom reuși să încheiem totul”, a declarat Donald Trump.
Liderul american s-a arătat impresionat și de tehnologia utilizată pe front, făcând referire la impactul devastator al dronelor: „Cine ar fi crezut că dronele vor deveni un factor atât de important? Sunt mașini de ucis. Este uimitor. Te ascunzi după un copac, iar ea vine și te prinde. Am văzut scene pe care nu vreau să le văd.”
Capcana armistițiului: De ce se tem experții NATO de o pauză în Ucraina
În timp ce Washingtonul vorbește despre o rezolvare rapidă, strategii și experții NATO analizează cu îngrijorare scenariul unui armistițiu de moment. Conform unei analize publicate de The Kyiv Independent, o oprire a focului ar putea fi o capcană pe termen lung pentru securitatea aliaților europeni, în special a celor de la granița cu Rusia.
Deși un armistițiu ar oferi Ucrainei o pauză respiratorie extrem de necesară, acesta le-ar permite rușilor să își reorganizeze, să își modernizeze și să își întărească masiv armata. Moscova a început deja modernizarea infrastructurii militare din regiunile de vest și nord-vest, ceea ce înseamnă că o Rusie refăcută militar va deveni o amenințare directă și mult mai mare pentru statele baltice și cele nordice.
Când și cum ar putea Rusia să testeze Flancul Estic al NATO
Serviciile de informații occidentale avertizează că Rusia are deja mijloacele necesare pentru a lansa operațiuni de intensitate redusă (provocări pe scară mică) pentru a testa coeziunea și capacitatea de răspuns a NATO. Primele țări vizate în cazul unor astfel de tactici hibride ar putea fi Polonia sau statele baltice.
Totuși, o invazie militară la scară largă împotriva unui membru NATO necesită timp. Experții estimează că o Rusie odihnită după un eventual armistițiu cu Ucraina ar putea reprezenta o amenințare militară convențională gravă pe flancul estic și nord-estic într-un interval cuprins între doi și cinci ani de la oprirea ostilităților. Acest răgaz le este necesar rușilor nu doar pentru a-și reface stocurile de echipamente militare, ci și pentru a-și restructura economia afectată de anii de război prelungit.
