Protestele studențești se extind în liceele din Franța. Zeci de răniți și peste 160 de arestări: manifestațiile, dublate de o grevă în sectorul public VIDEO

Adolescenții din liceele franceze au început, încă de săptămâna trecută, să blocheze accesul în unitățile de învățământ, protestând față de clasele supraaglomerate, volumul mare de muncă, calitatea slabă a materialelor educaționale și deficitul de profesori, relatează publicația DW.

Mișcarea a început în regiunea Île-de-France, în jurul capitalei Paris, dar luni, 28 septembrie, s-a extins și în alte zone ale țării, inclusiv la Lille, în nord, Marseille, în sud, și Sedan, în est.

Imagini difuzate de presa franceză arată protestatari care aprind torțe și lansează artificii, inclusiv în interiorul unei școli, în timp ce polițiștii au intervenit folosind gaze lacrimogene.

Autoritățile franceze anunță 164 de arestări

Până luni seară, ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat incidente în aproximativ 180 de unități de învățământ. Potrivit acestuia, 164 de persoane au fost arestate, iar în urma protestelor au fost răniți 12 elevi, trei profesori și 12 polițiști.

Ministrul a recunoscut că „problemele liceelor trebuie ascultate și abordate”, însă a susținut că incidentele de luni nu au mai fost doar despre revendicări.

„Nu a fost vorba despre revendicări, ci, într-adevăr, despre violență în forma sa pură”, a declarat Nuñez. El a adăugat că „mai multe persoane (...) erau mascate, aveau artificii în tuburi și proiectile” și că acestea „voiau în mod clar să se confrunte cu forțele de ordine”.

Premierul Sebastien Lecornu a calificat „escaladarea” situației drept „iresponsabilă”.

„Artificii, incendii, violență în apropierea liceelor: nimic nu justifică punerea în pericol a elevilor, a personalului sau a polițiștilor”, a declarat premierul.

Dispute între politicienii francezi pe tema protestelor

Ministrul Educației, Edouard Geffray, a descris protestele drept o „mișcare clasică a liceenilor”, dar a susținut că acestea sunt exploatate de persoane implicate în acte de violență. El a criticat, de asemenea, partidul de stânga La France Insoumise (Franța Nesupusă - LFI) și pe candidatul său la alegerile prezidențiale, Jean-Luc Mélenchon.

„Este vorba despre o deturnare politică a blocajelor de către aleși ai Franței Nesupuse”, a afirmat ministrul.

Anterior, Mélenchon acuzase guvernul că desfășoară o „represiune” cu „accente rasiste evidente”.

„Luați mâinile de pe tinerii noștri!”, a scris el pe rețelele sociale, în timp ce i-a îndemnat pe activiștii și aleșii LFI să sprijine protestele oriunde este posibil.

Premierul Lecornu a calificat acuzația de rasism drept „o insultă” și l-a acuzat pe Mélenchon că „rasializează o dezbatere despre siguranța elevilor și alimentează divizarea într-un moment în care un politician responsabil ar trebui să încerce să restabilească calmul”.

În suburbia pariziană Saint-Denis, consiliul local condus de LFI a calificat revendicările elevilor drept „legitime” și a transmis un mesaj prin care a cerut autorităților să discute direct cu aceștia.

„Să vină [autoritățile] să vorbească cu [elevii] și să vadă cu ochii lor dacă tinerii sunt instrumentalizați sau dacă sunt pur și simplu capabili să gândească, să se organizeze și să își apere condițiile de studiu și viitorul”, se arată în mesaj.

Elevii anunță noi blocaje în licee

Uniunea Sindicală a Liceenilor - organizația franceză care apără interesele elevilor de liceu - a anunțat că va îndemna la blocarea la nivel național a unităților de învățământ marți, 29 septembrie, în aceeași zi în care sunt programate proteste și greve ale angajaților din sectorul public.

Sindicatele profesorilor din învățământul primar din Franța estimează că aproximativ 40% dintre cadrele didactice vor fi în grevă marți.

Protestele au loc cu șapte luni înaintea alegerilor prezidențiale

Protestele au loc cu șapte luni înaintea alegerilor prezidențiale, într-un moment în care politicienii francezi din întreg spectrul ideologic caută teme care să atragă alegătorii.

Președintele Emmanuel Macron nu poate candida pentru un al treilea mandat, în condițiile în care Constituția Franței limitează numărul mandatelor prezidențiale consecutive.

Jean-Luc Mélenchon, în vârstă de 75 de ani, este un politician de stânga cu o lungă activitate politică și a ocupat locul al treilea în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2022. El se bucură de popularitate în rândul alegătorilor mai tineri și cu orientare de stânga.

Partidul său, La France Insoumise, a fost una dintre formațiunile de stânga care au format, în 2024, coaliția Nouveau Front Populaire (Noul Front Popular), creată pentru a se opune partidului de extremă dreapta Rassemblement National (Adunarea Națională - RN) la alegerile legislative.

Coaliția a obținut un rezultat mai bun decât RN, însă scrutinul a dus la formarea unui Parlament divizat, confruntat ulterior cu blocaje politice și mai multe moțiuni de cenzură.

Premierul Lecornu încearcă în continuare să obțină suficient sprijin parlamentar pentru adoptarea bugetului de stat pentru 2027. Guvernul său se confruntă însă cu opoziția unor formațiuni care nu acceptă reducerile de cheltuieli, în timp ce costurile energiei continuă să crească.