Statele membre ale Uniunii Europene discută un mecanism comun prin care să poată reacționa coordonat la atacurile hibride desfășurate sub pragul unei agresiuni militare. Inițiativa vizează situații precum încălcările spațiului aerian cu drone, sabotajele, incendiile provocate intenționat și atacurile cibernetice atribuite Moscovei.
Propunerea a fost lansată inițial de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în urmă cu aproximativ două săptămâni. Miniștrii Apărării din statele UE au discutat luni, la Bruxelles, despre modul în care ar putea fi construit acest protocol de urgență.
În ultima perioadă, mai multe țări europene s-au confruntat cu incidente considerate parte a unor acțiuni de destabilizare, de la drone care au pătruns în spațiul aerian până la acte de sabotaj și atacuri informatice.
UE caută un răspuns comun la atacurile din „zona gri”
Noul mecanism este conceput pentru situațiile în care un stat membru este ținta unei agresiuni, însă incidentul nu atinge nivelul unui atac armat care să declanșeze mecanismele de apărare colectivă prevăzute de Articolul 5 al NATO.
La reuniunea miniștrilor Apărării de la Bruxelles au avut loc discuții preliminare privind protocolul, scopul fiind stabilirea unor modalități prin care statele membre să își poată coordona reacțiile la astfel de amenințări.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a susținut necesitatea mecanismului și a subliniat că acesta trebuie să completeze instrumentele deja existente în cadrul Uniunii Europene și al NATO.
„Trebuie să lucrăm și la protocolul de urgență, deoarece nu trebuie să existe suprapuneri cu NATO. Toată lumea susține acest lucru, iar noi, la rândul nostru, nu dorim să creăm astfel de situații”, a afirmat Kallas.
Ea a precizat că mecanismul ar trebui să funcționeze „în strânsă colaborare” cu NATO și să nu ducă la apariția unor structuri paralele. Kallas a adăugat că a discutat subiectul cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Ce se întâmplă în cazul unui atac sub pragul Articolului 5
Protocolul aflat în discuție ar urma să stabilească instrumentele pe care statele membre le pot folosi atunci când se confruntă cu o agresiune care nu este considerată atac armat.
Într-o asemenea situație nu s-ar aplica Articolul 5 al NATO, mecanismul prin care aliații se angajează în apărarea colectivă a unui stat membru atacat.
Discuția se leagă și de Articolul 4 al Alianței Nord-Atlantice, care permite consultări între aliați atunci când securitatea unuia dintre ei este amenințată.
„Articolul 4 din NATO este doar despre consultări. Nu este un plan de acțiune de orice fel”, a spus Kallas.
Șefa diplomației UE a explicat că propunerea europeană urmărește tocmai analizarea unui mecanism prin care statele membre să poată răspunde la atacuri hibride care rămân sub pragul unei agresiuni armate.
Diplomații se tem de o suprapunere cu NATO
Deși ideea unui mecanism coordonat este discutată la nivel european, există și rezerve în rândul unor diplomați. Una dintre preocupări este ca noul protocol să nu adauge proceduri birocratice peste structurile și mecanismele deja existente în cadrul NATO.
Discuția are loc în contextul în care Uniunea Europeană încearcă să își consolideze capacitatea de reacție la ceea ce consideră amenințări din „zona gri”, inclusiv drone, sabotaje, incendieri și atacuri cibernetice.
UE continuă sprijinul militar pentru Ucraina
În cadrul reuniunii de la Bruxelles, Kaja Kallas a vorbit și despre sprijinul european pentru Ucraina. Statele membre au convenit asupra distribuirii a 6,6 miliarde de euro prin Facilitatea europeană pentru pace, iar apărarea aeriană rămâne, în opinia sa, „prioritatea cheie” pentru Kiev.
Kallas a precizat însă că la reuniunea de luni nu au fost asumate noi angajamente privind furnizarea de interceptori pentru apărarea aeriană.
În ceea ce privește pregătirea militară, statele membre au convenit asupra primului pas pentru o revizuire strategică a Misiunii de asistență militară a UE în sprijinul Ucrainei. Planul include și prelungirea acestei misiuni cu încă doi ani.
Uniunea Europeană urmează, de asemenea, să continue procesul de înființare a unei celule de coordonare la Kiev. Aceasta va avea ca obiectiv folosirea lecțiilor desprinse de pe câmpul de luptă și consolidarea educației militare, potrivit Kallas.
