În Iran se conturează o nouă înăsprire a aplicării regulilor privind vestimentația femeilor. Șeful puterii judiciare, Golamhosein Mohseni Ejei, i-a cerut luni procurorului general să urmărească „cu fermitate” ceea ce autoritățile numesc „anomalii sociale”, într-un context în care tot mai multe femei apar în public fără hijab sau în ținute considerate neconforme cu normele islamice.
Mohseni Ejei a solicitat intervenția procuraturii în cazurile pe care le-a asociat cu „libertinajul” și „nuditatea” și a cerut cooperarea instituțiilor judiciare cu poliția, serviciile de informații și autoritățile guvernamentale competente. El a spus că situația trebuie oprită, dar a adăugat că măsurile trebuie luate „cu prudență și discernământ”.
Ordinul vine pe fondul unei schimbări vizibile în marile orașe
În ultimul an, numărul femeilor care ies pe străzile marilor orașe iraniene fără să își acopere părul a crescut considerabil. Fenomenul este vizibil în special la Teheran, unde unele femei apar în public fără hijab și poartă inclusiv tricouri cu mânecă scurtă, bluze cu bretele sau topuri scurte.
Autoritățile iraniene folosesc termenul „anomalii sociale” pentru a descrie aceste încălcări ale regulilor vestimentare. În declarația sa, șeful justiției nu a precizat exact ce sancțiuni sau măsuri ar trebui aplicate în urma ordinului transmis procurorului general.
Noua solicitare vine după o perioadă în care aplicarea regulilor privind hijabul a devenit mai puțin vizibilă în unele zone urbane, în timp ce femeile au continuat să sfideze public obligația de a-și acoperi părul.
Mahsa Amini și protestele care au schimbat societatea iraniană
Fenomenul actual este legat de mișcarea de nesupunere civilă declanșată după moartea lui Mahsa Amini, o tânără kurdă de 22 de ani care a murit în septembrie 2022 după ce fusese reținută de Poliția Moralității pentru presupusa încălcare a regulilor privind hijabul.
Moartea ei a declanșat proteste de amploare în Iran sub sloganul „Femeie, Viață, Libertate”. Manifestațiile au avut un caracter puternic de contestare a sistemului și au fost reprimate de autorități. Organizațiile pentru drepturile omului au raportat sute de persoane ucise și mii de arestări în timpul protestelor.
După 2022, refuzul de a purta hijab în public a devenit una dintre formele cele mai vizibile de nesupunere civilă. Femeile au continuat să apară fără văl în spațiile publice, în pofida faptului că regulile vestimentare obligatorii nu au fost eliminate.
Guvernul a suspendat aplicarea unei noi legi mai dure
La sfârșitul anului 2024, autoritățile iraniene au anunțat că nu vor pune în aplicare, în forma respectivă, legislația care prevedea sancțiuni mai dure pentru nerespectarea regulilor privind hijabul. Între timp, în marile orașe s-a observat o relaxare de facto a modului în care femeile se îmbracă în spațiul public.
Această evoluție a provocat însă opoziție din partea conservatorilor, care cer revenirea la o aplicare mai strictă a regulilor islamice privind vestimentația.
În 2025, șeful puterii judiciare iraniene ceruse deja măsuri mai ferme împotriva ceea ce numea „anomalii sociale”, acuzând inclusiv existența unor presupuse mișcări organizate și influențe externe în spatele încălcării regulilor privind hijabul.
Maratonul din Teheran a atras atenția autorităților
Un episod recent a readus problema în centrul atenției. Pe 18 septembrie, în capitala Iranului a avut loc un maraton la care au participat numeroase femei fără să își acopere părul.
Imaginile de la eveniment s-au răspândit pe rețelele sociale, iar procuratura din Teheran a anunțat deschiderea unei proceduri judiciare împotriva organizatorilor cursei.
Evenimentul a devenit astfel un exemplu foarte vizibil al diferenței dintre regulile oficiale și comportamentul tot mai des întâlnit în spațiul public.
Ce înseamnă „anomalii sociale” în discursul autorităților
Termenul folosit de conducerea judiciară iraniană nu se referă exclusiv la lipsa hijabului. În declarația sa, Mohseni Ejei a vorbit despre „anomalii sociale”, iar apoi despre cazuri de „libertinaj și nuditate”, în contextul nerespectării regulilor vestimentare.
În discursul oficial iranian, încălcarea regulilor privind hijabul este tratată drept o problemă juridică și socială, nu doar ca o alegere individuală în materie de îmbrăcăminte.
Șeful justiției a cerut ca procuratura să acționeze împreună cu instituțiile de poliție și informații, însă nu a oferit detalii despre eventualele măsuri concrete care ar urma să fie aplicate.
Presiunea conservatoare pentru revenirea la reguli stricte
Noua solicitare a conducerii judiciare se înscrie într-un context în care facțiunile conservatoare cer de mai mult timp o aplicare mai strictă a normelor privind hijabul.
În paralel, reprezentanți ai administrației iraniene au exprimat poziții mai permisive. În 2025, purtătoarea de cuvânt a guvernului, Fatemeh Mohajerani, a declarat că autoritățile nu pot impune purtarea hijabului prin forță, poziție asociată și cu președintele Masoud Pezeshkian. Aceste declarații au atras critici din partea conservatorilor.
În acest context, ordinul transmis procurorului general de șeful puterii judiciare indică o nouă presiune pentru aplicarea regulilor vestimentare, chiar dacă nu sunt precizate deocamdată măsurile concrete care vor fi luate.
