Republica Moldova analizează declararea stării de urgență în energie și hidrologie pe fondul presiunilor tot mai mari asupra pieței de energie, carburanților și resurselor de apă. În acest context, Chișinăul pregătește importuri suplimentare de curent din România, stocuri de gaze și măsuri pentru populație.
Republica Moldova se pregătește pentru posibila instituire a stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul presiunilor tot mai mari asupra pieței de energie, carburanților și resurselor de apă. Una dintre măsurile analizate de autoritățile de la Chișinău este utilizarea, în regim de urgență, a conexiunilor electrice cu România pentru majorarea importurilor de electricitate.
Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu după reuniunea de luni a Consiliului Național de Securitate. Potrivit șefei statului, autoritățile trebuie să aibă mecanisme pregătite pentru o intervenție rapidă în cazul unor sincope în livrarea energiei, gazelor, combustibililor sau a agravării situației de pe Nistru.
„Trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu. Mobilizarea tuturor instituțiilor este esențială – economia și cetățenii trebuie să fie aprovizionați fără întrerupere cu resurse energetice”, a declarat Maia Sandu.
Republica Moldova, planuri pentru importuri mai mari de energie din România
Guvernul de la Chișinău urmează să elaboreze scenarii de intervenție pentru instituțiile responsabile de securitatea energetică. Prioritatea este menținerea continuității în aprovizionarea populației și a economiei, mai ales în perioada rece.
În eventualitatea unei crize, Republica Moldova ar putea apela la liniile de interconexiune de 110 kV cu România. Acestea ar putea fi folosite pentru creșterea volumului de electricitate importat de peste Prut, în situația în care alte surse de alimentare devin insuficiente sau indisponibile.
Autoritățile au în vedere și pregătirea unor trasee alternative de aprovizionare cu energie electrică, constituirea de rezerve de echipamente și piese pentru intervenții rapide, precum și menținerea unor stocuri adecvate de gaze naturale.
Totodată, Chișinăul intenționează să construiască gradual rezerve strategice de produse petroliere, într-un context în care evoluția pieței internaționale ridică semne de întrebare privind disponibilitatea combustibililor.
„Riscul cel mai mare este însă să rămânem fără suficiente cantități”, a avertizat președinta Republicii Moldova.
Motorina s-a scumpit pe fondul tensiunilor din rutele maritime
Situația devine complicată și pe piața carburanților. Cotațiile motorinei au trecut de pragul de 1.500 de dolari pe tonă, într-un moment în care transportul maritim de petrol și produse petroliere este afectat de probleme de securitate și de blocaje pe rute strategice.
Printre zonele care influențează aprovizionarea globală se numără Strâmtoarea Ormuz și zona Bab-el-Mandeb. Escaladarea conflictului din Yemen a afectat circulația navelor, iar întârzierile și costurile suplimentare de transport se reflectă în prețurile de pe piețele internaționale.
Pentru Republica Moldova, care depinde de importuri pentru necesarul de carburanți, volatilitatea pieței externe poate pune presiune atât pe companii, cât și pe bugetele gospodăriilor.
Debit extrem de redus pe Nistru, după secetă
Starea de urgență analizată de autorități nu vizează doar energia, ci și riscurile hidrologice. Debitul Nistrului a coborât la valori mult sub nivelurile obișnuite, după perioada de secetă care afectează regiunea.
Datele prezentate de autorități arată că, între 1 și 20 septembrie, debitul mediu de apă care a intrat în lacul de acumulare Novodnistrovsk, din Ucraina, a fost de aproximativ 23 de metri cubi pe secundă. În condiții normale, valorile se situează între 100 și 120 de metri cubi pe secundă.
Lacul Novodnistrovsk se află în amonte de Republica Moldova, iar nivelul redus al apei afectează volumele care ajung ulterior pe teritoriul moldovean. Scăderea debitelor are consecințe inclusiv asupra producției de electricitate din surse hidro, contribuind la presiunea asupra prețurilor regionale ale energiei.
Protecție pentru infrastructura energetică și măsuri împotriva atacurilor cibernetice
Autoritățile moldovene vor introduce măsuri suplimentare pentru protejarea infrastructurii considerate esențiale pentru alimentarea cu energie. Planul include prevenirea și limitarea efectelor unor eventuale atacuri cu drone, dar și asigurarea capacității de reparare rapidă a obiectivelor afectate.
Un alt capitol vizează securitatea cibernetică. Instituțiile responsabile trebuie să remedieze cu prioritate vulnerabilitățile deja identificate în sistemele critice și să pregătească măsuri pentru răspuns rapid în cazul unor atacuri informatice.
În paralel, Chișinăul caută soluții pentru informarea rapidă a cetățenilor în situații de criză. Sunt analizate inclusiv instrumente digitale de alertare, până la operaționalizarea completă a sistemului național MD-Alert.
Compensații la energie pentru gospodăriile vulnerabile
Guvernul Republicii Moldova trebuie să asigure resursele financiare necesare pentru continuarea programului de compensații la energie pe durata sezonului rece. Nivelul sprijinului ar urma să fie adaptat atât la evoluția tarifelor, cât și la gradul de vulnerabilitate al fiecărei gospodării.
Maia Sandu a transmis că iarna va rămâne dificilă pentru populație, însă statul va trebui să prioritizeze sprijinul acordat familiilor cu venituri mici și celor mai expuse creșterii costurilor.
„Nu o să vă spun că va fi ușor, dar sunt convinsă că vom trece și prin această iarnă și că vom continua să fim alături de familii, mai ales de cele mai vulnerabile”, a spus președinta.
Autoritățile vor publica și recomandări privind reducerea consumului de energie, precum și instrucțiuni pentru populație în eventualitatea unor întreruperi temporare ale furnizării energiei electrice, gazelor naturale sau agentului termic.
Republica Moldova a mai recurs în acest an la măsuri speciale în domeniul energiei, după ce atacurile Rusiei asupra infrastructurii din sudul Ucrainei au provocat deconectarea liniei electrice Vulcănești–Isaccea. Starea de urgență instituită atunci a fost ulterior înlocuită cu stare de alertă în sectoarele energetic și hidrologic.
