Presa germană relatează pe larg despre incidentele repetate cu drone căzute pe teritoriul României, în apropierea graniței cu Ucraina. Jurnaliștii vorbesc despre „un nou nivel de escaladare”, după ce, pentru prima dată, două persoane din România au fost rănite în urma războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Publicația germană MDR notează că, de trei ani, drone rusești sau fragmente ale acestora ajung în mod repetat pe teritoriul României. Cele mai multe incidente au fost în zona Dunării, acolo unde Rusia atacă porturile ucrainene.
Relatarea pleacă de la cazul din Galați, unde o dronă rusească de tip Geran-2 s-a prăbușit, la sfârșitul lunii mai, peste acoperișul unui bloc.
„A fost o bubuitură asurzitoare”
Jurnaliștii germani au vorbit cu Gheorghe Ciurea, un pensionar de 82 de ani care locuiește în blocul lovit de dronă. Bărbatul povestește că a fost trezit în jurul orei 2:00 noaptea de un mesaj RO-Alert, prin care oamenii erau îndemnați să se adăpostească.
La scurt timp, a urmat explozia. Drona a lovit acoperișul blocului, a provocat un incendiu, a spart geamuri și a smuls uși din balamale.
Două persoane, o femeie și fiul ei, au suferit arsuri după ce smoala topită de pe acoperiș s-a scurs în interior.
„Drona aceasta ne-a speriat îngrozitor. Dar ce să mai spună oamenii din Ucraina, care trăiesc asta în permanență?”, a declarat pensionarul pentru presa germană.
România, expusă la incidente tot mai periculoase
MDR scrie că războiul din Ucraina se desfășoară, în unele zone, la doar câteva sute de metri de România. Atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre au dus, în ultimii ani, la incidente repetate pe teritoriul românesc. Potrivit relatării, Ministerul Apărării de la București a contabilizat, din septembrie 2023, peste 50 de drone sau fragmente de drone căzute în România. Cele mai multe au ajuns pe câmpuri, în zone nelocuite sau în sate pescărești. Cazul de la Galați a fost însă primul în care a fost afectată o zonă dens populată.
Presa germană subliniază că incidentul din 29 mai a schimbat datele problemei. Pentru prima dată, un oraș mare, cu aproximativ 220.000 de locuitori, a fost lovit direct. Tot pentru prima dată, persoane aflate pe teritoriul României au fost rănite ca urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
De ce nu a fost doborâtă drona
Presa germană notează că locatarii afectați s-au întrebat de ce armata română nu a doborât drona înainte ca aceasta să lovească blocul. Potrivit explicațiilor citate de presa germană, piloții celor două avioane F-16 ridicate în aer ar fi avut doar câteva secunde pentru a decide dacă pot interveni.
Odată ce drona a ajuns deasupra unei zone dens populate, doborârea ei ar fi putut produce pagube și mai mari. În plus, România nu dispune încă, în zona Dunării, de suficiente sisteme de apărare antidrone la sol. Expertul militar Claudiu Degeratu, citat de MDR, afirmă că România a întârziat investițiile în propria apărare și a sperat prea mult ca NATO și Uniunea Europeană să ia deciziile necesare pentru întărirea flancului estic.
Explozia dronei maritime de la Constanța
Presa germană amintește și incidentul produs la începutul lunii iunie în Portul Constanța. Atunci, o dronă maritimă ucraineană, încărcată cu explozibil, a explodat în apropierea unor terminale în care se aflau țiței și azotat de amoniu.
Potrivit relatării, Marina ucraineană a transmis ulterior că drona ar fi fost deviată spre România în urma bruiajului electronic rusesc. Nimeni nu a fost rănit, însă incidentul este prezentat ca o nouă dovadă a riscurilor la care este expusă România.
MDR scrie și despre modul în care fiecare incident cu drone este folosit de propaganda rusă pentru a semăna îndoială în spațiul public românesc. După prăbușirea dronei de la Galați, pe rețelele sociale au apărut rapid mesaje care contestau originea rusească a aparatului.
Potrivit organizației Funky Citizens, peste 400 de conturi au distribuit postări automate care puneau sub semnul întrebării faptul că drona era rusească. Campania ar fi ajuns la milioane de utilizatori. Ana Mocanu, reprezentantă a organizației, afirmă că astfel de campanii urmăresc să adâncească neîncrederea și divizarea societății românești.
Adăposturile, o problemă ignorată
Relatarea germană ridică și problema adăposturilor de protecție civilă. Expertul Claudiu Degeratu susține că orașele românești aflate la granița cu Ucraina ar trebui să renoveze adăposturile construite în perioada comunistă. Tema devine cu atât mai importantă cu cât incidentele din apropierea frontierei s-au repetat, iar unele dintre ele au ajuns să pună în pericol direct oameni aflați pe teritoriul României. În acest context, presa germană prezintă România ca pe o țară aflată tot mai aproape de efectele directe ale războiului din Ucraina. Nu este vorba doar despre fragmente căzute pe câmpuri sau despre alerte trimise în timpul nopții, ci despre incidente care au început să afecteze locuințe, porturi și oameni.
