Plan secret la vârful UE? Scenariul unui atac devastator care ar putea lovi Europa

Diplomații UE pregătesc scenarii pentru un atac major

Ambasadorii celor 27 de state membre au purtat, în ultimele săptămâni, discuții confidențiale despre modul în care Uniunea Europeană ar trebui să reacționeze dacă un atac hibrid ar provoca victime în rândul populației.

Reuniunile au avut loc într-un format restrâns, fără telefoane și fără asistenți, pentru a permite discuții despre informații sensibile. Potrivit oficialilor citați de POLITICO, dezbaterile s-au intensificat după descoperirea unei drone încărcate cu explozibili pe aeroportul din Leipzig, în luna august.

Până acum, UE s-a concentrat în principal pe amenințări precum atacurile cibernetice, sabotajul, campaniile de dezinformare și interferențele electorale. Acum, discuțiile se mută către un scenariu considerabil mai grav: un atac hibrid care ar putea produce victime la scară largă.

Ce ar face UE dacă un atac ar provoca victime

Potrivit unui oficial european, discuțiile dintre diplomați și miniștri au vizat mai multe variante de reacție.

Printre acestea se află mobilizarea echipelor europene de intervenție, folosirea unor fonduri ale UE pentru sprijinirea statului afectat și coordonarea comunicării publice a instituțiilor europene.

Un diplomat european de rang înalt a avertizat că statele membre trebuie să fie pregătite pentru un incident grav, în condițiile în care atacurile hibride devin tot mai complexe.

„Trebuie să fim pregătiți pentru ceva grav”, a declarat acesta, potrivit POLITICO, subliniind că evenimentele recente arată că un incident cu numeroase victime nu poate fi exclus.

Europa, în alertă din cauza atacurilor hibride

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, instituțiile europene au avertizat în repetate rânduri asupra intensificării atacurilor cibernetice, sabotajelor și operațiunilor clandestine pe teritoriul statelor membre.

În limbajul UE și NATO, termenul de „amenințare hibridă” poate include o gamă largă de acțiuni ostile care combină metode militare și non-militare, de la atacuri informatice și sabotaj până la dezinformare și operațiuni clandestine.

Comisarul european pentru justiție, Michael McGrath, a declarat pentru POLITICO că democrațiile europene se confruntă cu un număr tot mai mare de amenințări și că UE își consolidează mecanismele de detectare și reacție.

Un incident cu victime ar pune UE și NATO sub presiune

Unul dintre cele mai sensibile scenarii analizate de oficialii europeni este cel în care un atac atribuit unei puteri străine ar provoca moartea unor cetățeni ai unui stat membru.

Într-o asemenea situație, presiunea politică asupra Uniunii Europene și NATO pentru un răspuns coordonat ar putea crește rapid.

Oficialii citați de POLITICO atrag însă atenția că nu este clar în ce măsură UE ar trebui să conducă un asemenea răspuns și unde începe, respectiv se termină, rolul NATO.

UE și NATO riscă să ajungă la protocoale care se suprapun

Problema nu este doar cum ar reacționa Europa la un atac, ci și cine ar coordona răspunsul.

În timp ce NATO are un rol central în apărarea colectivă a statelor membre, UE încearcă să-și consolideze propriile mecanisme de securitate și reziliență.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus un „protocol de securitate de urgență”, destinat coordonării statelor membre într-o situație de criză majoră. Propunerea este legată și de ideea unui „Consiliu European de Securitate”.

Potrivit unor diplomați citați de POLITICO, aceste inițiative ar urma să fie integrate într-o viitoare strategie europeană de securitate.

Criticii proiectului se tem însă că noile mecanisme ar putea dubla structuri deja existente și ar crea confuzie într-un moment în care viteza de reacție este esențială.

Dispute în interiorul UE privind rolul Bruxelles-ului

Unele capitale europene consideră că Uniunea Europeană trebuie să rămână concentrată pe domeniile în care are deja instrumente clare de acțiune și să evite suprapunerea cu NATO.

Oana Lungescu, cercetătoare la RUSI și fostă purtătoare de cuvânt a NATO, avertizează că existența unor proceduri paralele ar putea complica procesul decizional.

Miza este una importantă: în cazul unui atac hibrid grav, cu victime, statele europene ar trebui să poată identifica rapid cine coordonează răspunsul, ce instituții sunt implicate și ce măsuri pot fi activate.

Informațiile secrete, o altă problemă pentru UE

Un alt obstacol îl reprezintă schimbul de informații sensibile între statele membre.

Mai mulți diplomați susțin că există temeri privind scurgerea unor informații confidențiale din reuniunile europene. Din acest motiv, unele capitale ar prefera ca datele cu cel mai înalt nivel de sensibilitate să fie discutate în cadrul NATO.

În acest context, dezbaterea privind securitatea europeană nu se limitează la pregătirea unui răspuns în cazul unui atac hibrid. Ea vizează și capacitatea UE de a comunica rapid, de a proteja informațiile clasificate și de a evita suprapunerea cu structurile NATO.