Moartea sa a fost raportată drept o „cădere de la fereastră”, formulare devenită deja un tipar în contextul disparițiilor misterioase ale oficialilor ruși din ultimii ani.
Evenimentul survine la scurt timp după o acțiune militară majoră a Ucrainei, cunoscută sub numele de „Operațiunea Pânza de Păianjen”, în care au fost distruse 41 de aeronave strategice rusești. Deși autoritățile ruse nu fac vreo legătură oficială între cele două episoade, contextul ridică semne de întrebare.
O carieră militară marcată de controverse
Născut în 1965 la Odesa, Kobîlaş a urmat un traseu clasic în ierarhia forțelor aeriene sovietice și, ulterior, ruse. A absolvit instituții militare de elită, precum Academia Gagarin și Academia Statului Major General, și a fost implicat în teatre de conflict majore, inclusiv în Cecenia, Georgia și Siria.
În perioada 2016–2024, Kobîlaş a fost numit la comanda aviației cu rază lungă de acțiune, responsabilă de operarea bombardierelor strategice Tu-95, Tu-160 și Tu-22M3. Sub conducerea sa, aceste aeronave au fost intens folosite în atacuri aeriene asupra Ucrainei, inclusiv în campanii de bombardament asupra infrastructurii civile și energetice.
A fost decorat cu titlul de Erou al Federației Ruse, dar imaginea sa publică a fost serios afectată după ce numele lui a apărut în mai multe investigații internaționale privind presupuse crime de război.
Mandat internațional de arestare și acuzații grave
Pe 5 martie 2024, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele lui Kobîlaş, acuzându-l de implicare directă în atacuri asupra infrastructurii civile din Ucraina, inclusiv școli, spitale și rețele energetice.
Serviciile ucrainene de informații (SBU) l-au desemnat drept principalul responsabil pentru atacul aerian devastator din 8 iulie 2024 asupra Spitalului de Copii Ohmatdît din Kiev, în care au murit copii și cadre medicale. În mod paradoxal, în urma acelui atac, Kobîlaş a fost promovat în funcția de comandant al întregii Forțe Aerospațiale a Federației Ruse — al doilea cel mai înalt rang în structura aeriană militară a Rusiei.
Un sfârșit care ridică semne de întrebare
Pe 3 iunie 2025, presa rusă a anunțat oficial moartea lui Kobîlaş, invocând o „cădere accidentală de la fereastră”. Deși acest tip de explicație este frecvent întâlnit în cazuri similare ale unor oficiali ruși decedați în condiții suspecte, ancheta oficială nu a oferit alte detalii.
Moartea sa vine într-un moment tensionat pentru forțele armate ruse, afectate de pierderi semnificative în echipamente strategice și de o presiune crescândă din partea Ucrainei. Analiștii internaționali vorbesc tot mai des despre posibile epurări interne în rândul conducerii militare ruse, în contextul eșecurilor repetate pe front.
