Iranul marchează luni prin manifestații antiamericane în numeroase orașe împlinirea a 40 de ani de la celebra luare de ostatici de la ambasada SUA la Teheran, relatează AFP, Reuters și dpa, citate de Agerpres.
La Teheran, mii de iranieni s-au adunat în fața fostului sediu al ambasadei, în centrul capitalei, agitând pancarte în limbile engleză și persană, pe care se putea citi 'Moarte Americii, moarte Israelului, victorie pentru islam', și panouri batjocoritoare la adresa președintelui american Donald Trump. Participanții au scandat 'Moarte Americii'.
Televiziunea de stat a transmis imagini în direct și de la manifestații similare din alte orașe, precum Mashhad (nord) și Ispahan (centru), Ilam, Bushehr, Ahvaz și Shiraz, în sud, Zahedan (sud-est), Qazvin și Tabriz (nord).
Potrivit agenției Mehr, apropiată conservatorilor, 'autoritățile iraniene de la cel mai înalt nivel, precum și milioane de persoane participă la aceste adunări' în întreaga țară.
La 4 noiembrie 1979, la mai puțin de nouă luni de la răsturnarea ultimului șah al Iranului, Mohammad Reza Pahlavi, un grup de studenți partizani ai revoluție islamice au luat cu asalt ambasada americană la Teheran, calificată drept 'un cuib de spioni' de adepții lui Khomeini, părintele fondator al Republicii islamice. Studenții protestau împotriva deciziei de a i se permite șahului să plece în SUA pentru tratament medical.
Studenții au cerut atunci, în schimbul eliberării ostaticilor, ca Statele Unite să-l extrădeze pe șah pentru a fi judecat în Iran.
Șahul fusese instalat la putere în 1953, printr-o lovitură de stat orchestrată în parte de serviciile secrete britanice și de CIA.
Criza nu a luat sfârșit decât după 444 de zile, după moartea, în Egipt, a fostului suveran iranian, și eliberarea celor 52 de diplomați americani ținuți captivi în sediul ambasadei.
Luarea de ostatici de la misiunea diplomatică americană a dat tonul pentru decenii de neîncredere și relații foarte tensionate între Washington și Teheran.
Relațiile diplomatice bilaterale, rupte între timp, nu au fost restabilite niciodată.
Împlinirea a 40 de ani de la evenimentele de la 4 noiembrie 1979 are loc într-o atmosferă de tensiuni sporite între Teheran și Washington, pe fondul retragerii Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul, încheiat în 2105, și al continuării unei politici americane de 'presiune maximă' asupra Republicii islamice.
Duminică, liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, și-a reiterat interdicția privind purtarea de discuții cu SUA, numind cele două țări drept inamici implacabili.
'Cei care cred că negocierile cu inamicul ne vor rezolva problemele se înșală 100%', a declarat el.
Khamenei le-a interzis responsabililor iranieni să discute cu Statele Unite cât timp acestea nu revin în acordul internațional și nu ridică sancțiunile.
Între timp, parlamentul iranian și-a dat aprobarea inițială pentru o măsură de introducere a unor manuale școlare despre 'crimele Americii'. Parlamentarii au strigat și ei 'Moarte Americii!'.
