Decizia pronunţată miercuri confirmă o primă hotărâre datând din decembrie 2015, potrivit căreia orice cetăţean al UE, chiar şi fără un loc de muncă, care trăieşte mai mult de şase luni în Germania, are dreptul la asistenţă socială.
Potrivit Constituţiei germane, ţara trebuie să asigure tuturor, inclusiv străinilor, un minim vital dacă un cetăţean străin trăieşte de mai mult timp în ţară.
Această decizie a suscitat îngrijorări în comunităţile care finanţează ajutoarele sociale în Germania, precum şi teama că această situaţie va atrage cetăţenii UE din ţări cu un nivel mai scăzut de trai, cum ar fi România şi Bulgaria.
Ca primă economie europeană, Germania este prima ţară unde se îndreaptă cetăţenii intracomunitari.
Temându-se că sistemul său de asistenţă socială va fi excedat, Berlinul a decis să-şi înăsprească condiţiile de acces la sistemul de beneficii sociale pentru aceşti cetăţeni prin adoptarea la sfârşitul anului 2016 a unei serii de măsuri care prevedeau că cei care trăiesc în ţară fără un loc de muncă nu vor mai avea dreptul la ajutoare sociale înainte de o şedere legală de cinci ani.
Cu toate acestea, persoanele în cauză pot pretinde o indemnizaţie tranzitorie maximum de o lună până la plecarea lor.
