Deconectarea Unității 1 de la Cernavodă, suprapusă peste seceta severă care a afectat debitele Dunării, a transformat România într-un cumpărător major pe piața bulgară de energie. În timp ce Bucureștiul importă masiv pentru a-și acoperi consumul, Sofia bifează încasări suplimentare record din vânzările transfrontaliere.
Seceta severă și scăderea dramatică a debitului Dunării au transformat Bulgaria în principalul furnizor de energie electrică al României. În timp ce Bucureștiul se confruntă cu un deficit grav de producție și ia în calcul limitarea consumului industrial, Sofia raportează venituri record de milioane de leva din vânzările transfrontaliere.
Piața regională de energie este marcată de un dezechilibru major provocat de condițiile hidrologice extreme. Bulgaria exportă în prezent un volum record, între 32.000 și 33.000 MWh de energie electrică pe zi, o cantitate fără precedent pentru autoritățile de la Sofia.
De cealaltă parte, România importă masiv, în special în orele de vârf ale serii, când producția internă nu mai poate acoperi consumul național.
Importuri masive din Bulgaria la orele de vârf
Sistemul Energetic Național (SEN) resimte puternic oprirea preventivă a Unității 1 de la Centrala Nucleară Cernavodă, decisă de Nuclearelectrica din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării.
Analiza datelor furnizate de Transelectrica arată amploarea dependenței de importuri:
Consum național (orele de vârf): Peste 7.230 MW.
Producție internă: Doar 4.990 MW.
Deficit acoperit din import: Peste 2.240 MW (aproximativ o treime din consumul instantaneu).
Cel mai mare flux fizic de energie provine direct din Bulgaria, prin cele patru linii de interconexiune, depășind 2.400 MW. Traderii de energie din România și Ungaria au solicitat capacități transfrontaliere de până la 4.000 MW, epuizând practic întreaga capacitate de export disponibilă la Sofia.
Cum a devenit Bulgaria „bateria Europei de Est”
În timp ce România suferă din cauza lipsei de producție baseload (în bandă), Bulgaria beneficiază de o strategie bazată pe stocare energetică și infrastructură diversificată.
Sofia folosește un mix energetic eficient bazat pe mai mulți piloni:
Centrala Nucleară Kozlodui: Ambele reactoare funcționează la parametri normali, având circuite de răcire separate care nu depind în mod direct și imediat de fluctuațiile Dunării.
Capacități masive de stocare: În mai puțin de un an, Bulgaria a instalat peste 6 GW în sisteme de baterii, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Piața de noapte/seară: Energia solară ieftină generată în timpul zilei este stocată și vândută la prețuri maxime seara, când cererea în țările vecine explodează.
Risc de oprire totală la Cernavodă și măsuri de urgență în România
Situația de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă rămâne critică. Dacă nivelul Dunării continuă să scadă cu 2-3 centimetri pe zi, funcționarea Unității 2 ar putea fi afectată în scurt timp în lipsa unor măsuri excepționale de asigurare a debitului de răcire.
Pentru a preveni o pană de curent la nivel național (blackout), Guvernul României a adoptat cadrul legal prin care Transelectrica poate aplica măsuri graduale:
Pornirea capacităților din rezervă și reducerea/anularea oricăror exporturi.
Limitarea consumului marilor industriași în intervalul orar 19:00 – 23:00 (măsură de ultimă instanță).
Apel voluntar către populație: Reducerea consumului casnic de energie electrică în orele de vârf ale serii până la finalul lunii august.
Spre deosebire de companii, consumatorii casnici nu vor fi afectați de deconectări obligatorii, însă autoritățile subliniază că responsabilizarea populației este esențială pentru menținerea stabilității rețelei naționale.
