Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a declarat, miercuri, că România efectuează zilnic, cu o aeronavă AWACS a NATO, misiuni de supraveghere aeriană şi poliţie aeriană.
Duşa a făcut această precizare fiind întrebat dacă recent au fost puse în alertă forţele aeriene pentru eventuale zboruri de recunoaştere efectuate de avioane ale armatei ruse în apropierea spaţiului său aerian.
"Am precizat de acum două săptămâni că, împreună cu NATO, cu acel avion AWACS, efectuăm zilnic misiuni de supraveghere aeriană şi poliţie aeriană", a spus ministrul.
El a refuzat să răspundă dacă au existat în ultimul timp astfel de zboruri recunoaştere efectuate de avioane ale armatei ruse.
Bulgaria a pus în alertă forţele aeriene de aproximativ 30 de ori în ultimele două luni ca răspuns la creşterea numărului zborurilor de recunoaştere efectuate de avioane ale armatei ruse în apropierea spaţiului său aerian, a declarat marţi ministrul bulgar al Apărării, citat de Reuters.
Atât ţări din Occident, cât şi Moscova au efectuat o serie de manevre militare în contextul alipirii Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia.
NATO a anunţat marţi că "ia în considerare toate opțiunile" şi studiază noi măsuri pentru a consolida prezența sa militară în estul Europei, în contextul în care Rusia nu a dat niciun semn în privinţa retragerii trupelor plasate de-a lungul graniţei cu Ucraina.
"Eu pot doar să presupun care ar fi scopul acestor zboruri", a declarat ministrul bulgar al Apărării, Anghel Naidenov. "Trebuie să fim foarte vigilenţi", a subliniat el.
MApN preciza, în data de 11 martie, că o aeronavă E-3A AWACS a NATO efectua un zbor în spaţiul aerian al României, pe rutele prestabilite, conform aprobării Consiliului Nord-Atlantic, zborul făcând parte dintr-un exerciţiu planificat executat periodic, în scopul antrenării forţelor şi mijloacelor de poliţie aeriană.
Aeronavele AWACS operează în cadrul Componentei de aeronave E-3A – parte a Forţei NATO de Avertizare Timpurie, a cărei misiune de bază este asigurarea supravegherii aeriene, comenzii, controlului şi comunicaţiilor pe timpul operaţiilor desfăşurate în spaţiul aerian al NATO.
Aeronavele operează la înălţimi de peste 9.000 metri, cu o rază de descoperire a radarului de 31.000 kilometri pătraţi şi pot detecta ţinte ce evoluează la înălţimi mici, în limita a 400 kilometri şi la înălţimi medii, în limita a 520 kilometri, se mai arăta în comunicatul Statului Major al Forţelor Aeriene.
