Cel mai bun exemplu care sustine teoria specialistilor precum ca lui Putin nu i-a pasat de civili este luarea de ostatici de la teatrul din Mosocova, din 2002. Atunci, cecenii au luat ostatice aproximativ 800 de persoane. După mai bine de 57 de ore, timp in care doi ostatici au fost ucisi de ceceni, trupele speciale ruse au intervenit și au eliberat un gaz, iar toți civilii si teroriștii au leșinat.
Gazul se pare ca era destinat să-i incapaciteze pe rebeli – ceea ce a si făcut – insa aceasta miscare a ajuns să ucidă și peste 120 de ostatici.
Toti cei care se aflau in teatrul din Mosocova au fost urcați în autobuze, iar mulți dintre cei care inca mai suflau au murit striviți de trupurile neinsufletite ale celorlalti. În plus, medicii nu au știut cum să îi trateze pe cei care au scăpat cu viață si asta pentru că autoritățile de la Moscova nu au vrut să spună ce gaz a fost folosit.
Într-un final, s-a aflat că respectivul gaz conținea de fapt carfentanil, o substanță catalogată drept armă chimică. Potrivit specialistilor, carfentanil este un opioid de 10.000 de ori mai puternic decât morfina și de 100 de ori mai puternic decât fentanilul.
Reamintim faptul ca Vladimir Putin fusese ales in 2000, cu 2 ani inainte de tragicul eveniment tocmai din cauza poziției sale dure față de Cecenia și a promisiunii sale publice de a nu negocia cu teroriștii chiar daca asta însemna victime colaterale.
Submarinul Kursk, prima minciună a lui Putin
La 15 ani de la scufundarea submarinului nuclear Kursk, avocatul Boris Kuznetsov a declarat că tragedia a reprezentat un punct de cotitură pentru Rusia modernă.
Dezastrul de la Kursk și consecințele sale, spune Kuznetsov, au fost "prima minciună" a președintelui Vladimir Putin.
"Minciunile au început odată cu scufundarea Kurskului”, spune Kuznetsov. "Când Kursk s-a scufundat, guvernul a început să interfereze cu sistemele juridice și de aplicare a legii. Guvernul a început să adune toată presa sub controlul său. Întregul proces de subminare a democrației în Rusia, în multe privințe, a început cu asta", a spus avocatul.
Povestea neromanțată a submarinului nuclear Kursk
Era 12 august 2000 și era primul exercițiu naval major desfășurat de forțele ruse în Marea Barents în mai bine de 10 ani. S-a auzit o explozie inițială și apoi încă una, mai puternică, la interval de aproape trei minute. Marina rusă nu și-a dat seama că submarinul se scufundase și nu a oprit exercițiul și nici nu a inițiat operațiunile de căutare decât peste șase ore. Pentru că semnalul pentru salvarea de urgență fusese dezactivat intenționat, a durat peste 16 ore până a fost localizată nava scufundată.
Fiecare națiune a avut propria ei părere despre ceea ce s-a întâmplat cu submarinul Kursk în august 2000. Desigur, singura țară cu o adevărată miză în tragedie a fost Rusia, iar Putin a încercat să ascundă tot ce se putea referitor la incident. Totuși, nici măcar el nu a putut împiedica scurgerea unor informații care confirmau că, pentru o vreme, mai mulți militari au supraviețuit într-un compartiment izolat al navei. Dacă accidentul nu ar fi fost ascuns și s-ar fi intervenit urgent, poate că acei oameni ar mai fi trăit și astăzi.
