Donald Trump a prezentat de la tribuna Adunării Generale a ONU direcțiile-cheie ale politicii externe americane, invocând amenințarea nucleară iraniană, cartelurile din America Latină, războiul din Ucraina și securitatea Groenlandei.
Președintele american Donald Trump și-a apărat în discursul la ONU politica externă abordând într-o succesiune rapidă, situația din Iran, Venezuela, Mexic, Cuba, Ucraina și Groenlanda. Liderul de la Casa Albă a susținut că administrația sa acționează acolo unde alte guverne au preferat, în opinia sa, să amâne decizii dificile.
Trump a afirmat că nu crede în lăsarea problemelor nerezolvate, argumentând că acestea devin mai greu de gestionat în timp. El și-a prezentat mandatul drept unul bazat pe intervenție, presiune diplomatică și folosirea influenței americane pentru apărarea intereselor de securitate ale Statelor Unite.
„Nu cred în a lăsa problemele să se agraveze. Ele devin doar mai greu de rezolvat”, a transmis Trump, susținând că SUA au ales să acționeze în loc să se limiteze la declarații.
Iranul, prioritate de securitate
O mare parte a discursului a fost dedicată Iranului. Trump a reiterat poziția sa potrivit căreia Teheranul nu trebuie să ajungă în posesia unei arme nucleare și a acuzat regimul iranian că a alimentat instabilitatea în Orientul Mijlociu.
Președintele american a susținut că Washingtonul a intervenit pentru a împiedica dezvoltarea capacităților nucleare iraniene, într-un context în care, potrivit lui, alte state au ignorat ani la rând riscul reprezentat de Iran.
„Nu voi permite niciodată Iranului să aibă o armă nucleară”, a declarat Trump, reluând una dintre temele constante ale poziționării sale politice în raport cu Republica Islamică.
Venezuela și petrolul, în mesajul lui Trump
Trump a vorbit și despre Venezuela, unde administrația sa a invocat necesitatea protejării intereselor americane în emisfera vestică. Președintele a justificat cooperarea cu autorități venezuelene favorabile Washingtonului și a indicat că SUA urmăresc un rol important în gestionarea resurselor petroliere ale țării.
În declarațiile sale anterioare, Trump a vorbit despre intenția ca SUA să primească între 30 și 50 de milioane de barili de petrol venezuelean, urmând ca veniturile să fie utilizate în beneficiul ambelor țări. În același timp, presa americană a relatat că marile companii petroliere au fost chemate la discuții privind investiții necesare pentru revitalizarea infrastructurii energetice a Venezuelei.
Liderul american a folosit formula „învingătorului îi aparțin prăzile” pentru a apăra înțelegerea referitoare la petrol, prezentând-o drept o consecință a noii abordări americane în regiune.
Mexic și cartelurile de droguri
Donald Trump a avut un mesaj dur și la adresa cartelurilor de droguri din America Latină. El a comparat organizațiile criminale cu grupările teroriste islamiste și a susținut că acestea trebuie tratate ca amenințări la adresa securității naționale.
Președintele a afirmat că Mexicul trebuie să își recapete controlul asupra teritoriului și să combată mai eficient rețelele criminale. În declarații relatate anterior de presa internațională, Trump a acuzat cartelurile că sunt foarte puternice și a spus că Mexicul trebuie să ia măsuri mai ferme.
Presiune asupra Cubei
În privința Cubei, Trump a vorbit despre dorința administrației sale de a determina o schimbare fundamentală. El a descris statul cubanez drept unul aflat sub presiune puternică și a criticat regimul comunist de la Havana.
În contextul tensiunilor regionale, Casa Albă a asociat situația Cubei cu evoluțiile din Venezuela și cu reducerea accesului Havanei la resurse energetice provenite din țara sud-americană.
Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei
Trump a revenit și asupra războiului din Ucraina, afirmând că dorește oprirea violențelor și continuarea eforturilor diplomatice pentru încheierea conflictului dintre Rusia și Ucraina.
Președintele american a anunțat că are la dispoziție noi instrumente de sancționare și a sugerat că acestea ar putea fi folosite dacă situația o va impune. Mesajul central transmis de liderul de la Casa Albă a fost că „este timpul să înceteze uciderile”.
Trump a menționat, de asemenea, implicarea primei doamne în demersuri umanitare pentru întoarcerea unor copii ucraineni și ruși la familiile lor.
Groenlanda, subiect sensibil între SUA și Danemarca
Tema Groenlandei rămâne una sensibilă în relația dintre Washington și Copenhaga. Trump a insistat în ultimele luni asupra importanței strategice a insulei arctice pentru securitatea SUA, invocând inclusiv competiția geopolitică cu Rusia și China.
Poziția a fost respinsă ferm de liderii danezi și groenlandezi. Premierul danez Mette Frederiksen a declarat că SUA nu au dreptul să anexeze teritorii ale Regatului Danemarcei, în timp ce premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a cerut un dialog bazat pe respect.
În discursul său, Trump a prezentat relația cu Danemarca și Groenlanda drept una importantă pentru securitatea Europei și a Statelor Unite, insistând asupra nevoii de cooperare în regiunea arctică.
