Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat marți, 22 septembrie 2026, decizia definitivă în dosarul lui Alexandru Mihailiuc, fostul procuror-șef al DIICOT Ialomița dosarul în care fostul șef al DIICOT Ialomița a fost trimis în judecată. Acesta a fost condamnat definitiv la un an de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei, și la o amendă penală de 80.000 de lei pentru fals intelectual, fals în declarații și uz de fals.
Completul de 5 judecători în materie penală a menținut condamnarea, iar aplicarea pedepsei cu închisoarea a fost amânată pentru un termen de supraveghere de doi ani. Instanța de apel a decis și desființarea înscrisurilor falsificate care au făcut obiectul infracțiunilor de fals.
Acuzațiile aduse fostului procuror-șef al DIICOT Ialomița
Potrivit ÎCCJ, Alexandru Mihailiuc a fost trimis în judecată în urma rechizitoriului întocmit de Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. La momentul faptelor, acesta ocupa funcția de procuror-șef al Biroului teritorial Ialomița al DIICOT. Fostul procuror a fost acuzat că a „determinat trei martori să consemneze, în declarațiile date în fața sa în calitate de procuror, împrejurări nereale referitoare la restituirea unor sume de bani ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare”.
De asemenea, Alexandru Mihailiuc ar fi întocmit „trei procese-verbale în care a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, documentele fiind ulterior prezentate comisiei de control din cadrul structurii centrale”. În motivarea deciziei, Înalta Curte a avut în vedere modul în care au fost comise faptele și contextul în care acestea s-au produs. Instanța a reținut inclusiv „antedatarea unor procese-verbale în scopul justificării, în fața echipei de control, a omisiunii de a dispune măsurile legale”.
Judecătorii au considerat relevant și faptul că faptele au fost comise în exercitarea profesiei de magistrat.
„Prin soluția pronunțată, Înalta Curte reafirmă standardele ridicate de integritate, legalitate și responsabilitate inerente exercitării funcției de magistrat”, se arată în comunicatul ÎCCJ.
„Aceste exigențe impun ca atribuțiile judiciare să fie exercitate cu respectarea strictă a legii și a adevărului factual, tocmai în considerarea încrederii publice asociate actului de justiție”, a transmis Înalta Curte.
Dosarul a pornit de la banii ridicați la percheziții
Alexandru Mihailiuc a fost trimis în judecată în 2023 de Parchetul General, într-un dosar în care era acuzat că ar fi folosit mai multe sume de bani ridicate în urma unor percheziții. Cazul a fost prezentat atunci drept primul dosar important instrumentat de noua structură de urmărire penală înființată după desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.
La acel moment, Parchetul General anunța trimiterea sa în judecată pentru abuz în serviciu, fals în declarații, fals intelectual și uz de fals.
Potrivit acuzațiilor, fostul procuror-șef nu ar fi depus în termenul legal sumele de bani ridicate în urma unor percheziții desfășurate pe 7 și 10 decembrie 2021. Acesta ar fi păstrat și folosit banii până în iunie 2022, iar după un control efectuat la DIICOT Ialomița ar fi restituit sumele persoanelor de la care fuseseră ridicate. Procurorul a mai fost acuzat că i-ar fi determinat pe trei martori să dea declarații nereale. Potrivit anchetatorilor, în declarațiile date în fața sa pe 8 iunie 2022, aceștia ar fi consemnat că sumele de bani le fuseseră restituite chiar în zilele în care avuseseră loc perchezițiile.
