Avocatul Toni Neacșu, fost membru al CSM, a explicat la Realitatea PLUS care sunt elementele pe care anchetatorii trebuie să le dovedească în dosarul penal în care este cercetat Călin Georgescu pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Potrivit avocatului, esențială este demonstrarea intenției existente încă de la început de a induce în eroare persoana vătămată și de a o deposeda de bani.
Ce trebuie să dovedească procurorii
Toni Neacșu susține că, în cazul unei acuzații de înșelăciune, anchetatorii trebuie să stabilească dacă intenția de a păcăli persoana vătămată exista încă de la momentul inițierii demersului.
În opinia avocatului, simplul fapt că o afacere sau o operațiune financiară s-a încheiat fără rezultatul promis nu este suficient, de unul singur, pentru a demonstra existența unei infracțiuni.
„Pe scurt, procurorii trebuie să demonstreze intenția de inducere în eroare și faptul că de la început s-a urmărit pur și simplu deposedarea persoanei respective de o sumă de bani, în sensul acesta.
Pentru că altfel, dacă nu există o astfel de intenție infracțională de la început, înseamnă că într-adevăr e pur și simplu o afacere, să-i spunem, deși așa cum e prezentat arată destul de sulfuros, dar nu e altceva decât o afacere eșuată.
Deci trebuie să demonstreze că de la început a existat această intenție de a păcăli persoana respectivă. Fapta în sine, să știți că are gravitate în primul rând prin acel prejudiciu de care se vorbește, acea sumă de bani foarte mare.
Asta face, de altfel, să și fie încadrată ca fiind cu consecințe deosebit de grave, ceea ce mărește limitele de pedeapsă posibile pentru o astfel de infracțiune, pentru că altfel infracțiunile de înșelăciune în România nu sunt chiar cele mai grave infracțiuni.
Ele sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani, adică limite, să spunem mai degrabă mici decât mari, relativ la alte infracțiuni cu adevărat grave din codul penal.”, a declarat Toni Neacșu, avocat și fost membru CSM, exclusiv la Realitatea PLUS.
Cât de importantă este suma de 1,1 milioane de euro și traseul acestor bani în dosar?
„Diferența se face pe încadrare juridică, pentru că dacă într-adevăr se demonstrează faptul că obiectul înșelăciunii, paguba produsă efectiv persoanei vătămate este de un milion de euro, un milion și ceva de euro, v-am spus, avem acele consecințe deosebit de grave, care facem să fie mult mai gravă și, mă rog, dosarul se poate desfășura cu totul și cu totul altfel.
Sigur, traseul banilor și ce s-a întâmplat acolo nu contează decât pentru a demonstra existența acelei intenții de la început de a-l deposeda de acea sumă de bani, de a-l păcăli, să spunem așa, prin circuitul respectiv.
Pe de altă parte, procurorii vor trebui să facă dovada că totuși inculpații acuzați sunt cei care au deposedat partea de acea sumă de bani.
Altfel spus, că ei, că la ei a ajuns acea sumă de bani, într-un fel sau altul. Pentru că altfel, dacă pur și simplu sunt niște bani pierduți, pentru că, să spunem, un terț, o bancă terță, eu știu, a dat până la urmă această țeapă, vorbim de cu totul și cu totul altceva, nu mai vorbim de o înșelăciune săvârșită de aceste persoane.”, a completat Toni Neacșu, avocat și fost membru CSM.
Călin Georgescu, cercetat într-un nou dosar penal
Călin Georgescu a fost reținut de procurorii DIICOT pentru 24 de ore în urma perchezițiilor desfășurate luni în București și în localitățile Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. În același dosar a fost reținut și omul de afaceri Ionel Rusen.
DIICOT cercetează fapte de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Potrivit procurorilor, mai multe persoane ar fi indus în eroare un om de afaceri în legătură cu posibilitatea obținerii unor finanțări importante de la entități din străinătate.
Cercetările sunt în desfășurare, iar acuzațiile formulate de procurori urmează să fie analizate în cadrul procedurilor judiciare. Până la o hotărâre definitivă, persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
