Potrivit casei de brokeraj pe burse internaţionale XTB România, potențiala invazie a Ucrainei de către Rusia este pe ordinea de zi. Vom plăti cu toții pentru conflictul dintre Ucraina și Rusia?
Tensiunile persistă de aproape un deceniu
Trebuie amintit că tensiunile din jurul Ucrainei persistă deja de 8 ani. A început cu schimbări democratice în țară după răsturnarea președintelui Victor Ianukovici. Deși Ucraina și-a declarat independența în 1991, Rusia încă vede țara ca o zonă de influență strategică și cea mai importantă dintre republicile ex-sovietice. Situația a dus la anexarea Peninsulei Crimeea, decizie pe care Europa și Statele Unite nu au reușit să o oprească, și la acțiunile militare rusești ulterioare din partea de est a Ucrainei. Tensiunile dintre Rusia și Ucraina nu au fost ”cap de afiș” în media în ultima perioadă, dar încercările Kievului de a crea relații mai strânse cu Occidentul au provocat Rusia să ia din nou măsuri.
Probleme la cerere?
Adevărul este că Europa de Vest este parțial de vină pentru situația actuală. Politica energetică ambițioasă combinată cu o abordare naivă a politicii externe a Rusiei, a făcut Europa din ce în ce mai dependentă de importurile de produse energetice din Rusia. În timp ce 30% din importurile europene de gaze naturale veneau din Rusia în urmă cu un deceniu, acum ponderea Rusiei în importurile europene de gaze a crescut la aproape 47%. Aceasta este o carte puternică pe care Rusia o poate folosi în jocurile sale politice. Acest lucru este valabil mai ales acum, când creșterea prețurilor mărfurilor alimentează inflația, ceea ce face situația inconfortabilă pentru liderii europeni.
Piețele încep să includă în prețuri riscul de război
Piețele au început să trateze în serios potențialul război dintre Rusia și Ucraina. Reacția actuală a piețelor a depășit-o deja pe cea din 2014, când a fost anexată Peninsula Crimeea. Principalul indice bursier rusesc RTS50 a scăzut cu 30%, chiar și în ciuda creșterii prețurilor mărfurilor care susțin în mod tradițional acțiunile rusești. Printre companiile care se depreciază cel mai tare se numără instituții financiare care riscă să fie vizate de sancțiuni, (adică interzicerea băncilor rusești din sistemele financiare globale), precum și Gazprom, care a beneficiat până acum de turbulențele de pe piața gazelor naturale.
Trebuie remarcat faptul că riscurile geopolitice sunt de obicei foarte binare. Reacția pieței tinde să fie pe termen scurt și situația revine rapid la normal odată ce investitorii văd că scenariile cele mai pesimiste au fost evitate. Cu toate acestea, nu suntem încă în acel punct.
Toată lumea va plăti prețul unui potențial conflict
Conflictele militare sunt negative aproape de fiecare dată. Este greu de justificat pierderea de vieți omenești sau pagubele cauzate civililor, mai ales dacă este făcută doar de dragul ambițiilor liderilor. Din păcate, așa stau lucrurile de obicei. Cu toate acestea, invazia rusă asupra Ucrainei va duce și la pagube economice majore. În timp ce China este cel mai mare partener comercial al Ucrainei, Polonia și Germania s-au clasat pe locul 2 și, respectiv, pe locul 4, în ceea ce privește importurile. Exporturile sunt de asemenea importante, mai ales acum când economia globală se luptă cu deficite. Polonia, Germania, Italia, Țările de Jos și Spania se află toate pe locuri fruntașe în ceea ce privește exporturile.
Rezervele de gaze naturale joacă, de asemenea, un rol major în conflict. Rusia limitează de luni de zile aprovizionarea cu gaze naturale către Europa. Statele Unite încearcă să ofere Europei surse alternative de materie primă dar o schimbare completă de la gazul rus pare nerealist. Exporturile suplimentare de GNL (gaz natural lichefiat) din SUA către Europa ar putea ajuta la scăderea prețurilor, dar SUA nu poate înlocui pe deplin gazul rusesc, mai ales pe termen scurt. În primul rând, contractele privind furnizarea de gaze naturale sunt de obicei pe termen lung, în special în Asia, prin urmare, Statele Unite pot să nu aibă suficiente mărfuri pentru a satisface cererea clienților actuali și a Europei. Chiar dacă ar fi avut-o, Europa s-ar putea să nu aibă infrastructură adecvată pentru a sprijini exporturile crescute de GNL din SUA. Pe partea bună, este foarte puțin probabil ca Rusia să ia acțiuni atât de radicale. 75% din exporturile rusești sunt direcționate către Europa, prin urmare, un all-in va provoca daune semnificative pe termen lung economiei Rusiei. Scenariul mai probabil este că părțile în conflict vor încerca să se „tatoneze” reciproc, ceea ce, totuși, poate însemna prețuri destul de mari la gaze în Europa până când situația se va calma.
