Petrișor Peiu, la Realitatea PLUS: „Guvernul Bolojan a făcut același lucru pe care îl reproșa Guvernului Ciolacu”. Deficitul real ar putea ajunge la 8% din PIB

În intervenția sa de la Realitatea PLUS, Petrișor Peiu a explicat că diferențele dintre cifrele prezentate de Guvern și cele publicate de Eurostat sunt legate de utilizarea a două metode distincte de calcul al deficitului bugetar: metoda numerar și metodologia europeană ESA (European System of Accounts).

Potrivit lui Peiu, în timp ce Guvernul raportează deficitul în funcție de încasările și plățile efectiv realizate, metodologia ESA ia în calcul și obligațiile de plată asumate de stat, indiferent dacă acestea au fost deja achitate.

Diferență de zeci de miliarde de lei între raportările Guvernului și cele europene

Conform cifrelor invocate de Petrișor Peiu, Guvernul ar fi raportat un deficit bugetar de aproximativ 41 de miliarde de lei în primul semestru, în timp ce calculul pe metodologia europeană ar indica un nivel de 76-78 de miliarde de lei.

Peiu a susținut că diferența ar proveni din obligații de plată neachitate, inclusiv datorii către furnizorii implicați în schemele de compensare și plafonare a prețurilor la energie, firme de construcții care au executat lucrări prin programul Anghel Saligny, precum și sume restante pentru lucrări și materiale destinate spitalelor.

În opinia sa, aceste obligații nu dispar prin simplul fapt că statul amână plata lor, ci reprezintă cheltuieli care trebuie achitate ulterior.

Acuzații de dublu standard: comparația cu Guvernul Ciolacu

Petrișor Peiu a făcut o paralelă între actuala situație și raportările bugetare din timpul Guvernului Marcel Ciolacu, criticând ceea ce consideră a fi un dublu standard în evaluarea celor două executive.

Peiu a amintit că, în 2024, deficitul raportat inițial prin metoda numerar a fost urmat de publicarea datelor calculate potrivit metodologiei europene ESA, care au indicat un deficit de aproximativ 9,3% din PIB.

Analistul a subliniat că nu încearcă să justifice acțiunile fostului Guvern, ci atrage atenția asupra faptului că aceeași problemă de raportare ar putea fi întâlnită și în cazul actualului Executiv.

De ce nu au reacționat Comisia Europeană și agențiile de rating?

O altă întrebare ridicată de Petrișor Peiu vizează reacția instituțiilor europene și a agențiilor de rating. Acesta a remarcat că datele se acumulează în timp și nu apar dintr-odată, motiv pentru care a pus sub semnul întrebării lipsa unor avertismente publice mai ferme.

În același context, Peiu a criticat poziția ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, susținând că acesta nu poate trata diferențele dintre cele două metode de calcul ca pe o problemă lipsită de importanță, în condițiile în care a ocupat aceeași funcție și anterior.

România ar putea încheia anul cu un deficit de aproximativ 8% din PIB

În opinia lui Petrișor Peiu, evoluția deficitului din prima jumătate a anului indică riscul ca România să încheie 2026 cu un deficit bugetar apropiat de 8% din PIB, în locul unei reduceri consistente a dezechilibrului fiscal.

Acesta a avertizat că statul ar putea fi nevoit să se împrumute mai mult decât a planificat, într-un context în care necesarul de finanțare este deja ridicat.

„Datoriile nu dispar dacă nu le plătești”

Într-o altă intervenție, Petrișor Peiu a explicat diferența dintre cele două metode de calcul printr-o comparație cu obligațiile financiare ale unei gospodării: faptul că o persoană nu își achită facturile la întreținere sau la gaze timp de câteva luni nu înseamnă că datoriile respective dispar.

Acesta a subliniat că, în cazul statului, obligațiile neachitate trebuie, la rândul lor, onorate, iar amânarea plăților nu elimină presiunea financiară.

Mesajul central al intervenției sale este că evaluarea situației bugetare a României trebuie să țină cont de toate obligațiile statului, nu doar de plățile efectuate efectiv, deoarece diferențele pot influența necesarul de împrumuturi și costurile de finanțare ale țării.