Gabriela Firea anunță noi fonduri europene pentru România. Unde ar putea ajunge 8,5 miliarde de euro

Anunțul a fost făcut joi, 22 octombrie 2026, după o discuție pe care Gabriela Firea a avut-o cu Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, la Parlamentul European din Strasbourg. Suma de 8,5 miliarde de euro reprezintă, deocamdată, o estimare, întrucât negocierile pentru bugetul Uniunii Europene din perioada 2028-2034 nu s-au încheiat, iar alocările finale pentru fiecare stat membru nu au fost stabilite.

Gabriela Firea anunță aproximativ 8,5 miliarde de euro pentru proiecte sociale în România

Europarlamentarul PSD a precizat că discuțiile de la Strasbourg au avut loc în cadrul grupului de lucru al socialiștilor europeni pentru educație și cultură. Principalul subiect a fost viitorul buget al Uniunii Europene și modul în care ar urma să fie finanțate măsurile destinate persoanelor vulnerabile.

Potrivit acesteia, una dintre prioritățile negocierilor este păstrarea unui nivel de finanțare de cel puțin 100 de miliarde de euro pentru obiectivele sprijinite prin Fondul Social European. Banii ar urma să susțină, la nivelul Uniunii Europene, programe pentru educație, incluziune socială, formare profesională și accesul la piața muncii.

Procentul de 14% este prevăzut și în propunerea Comisiei Europene pentru noul cadru financiar multianual. Acesta reprezintă o țintă minimă de cheltuieli sociale pentru fondurile vizate de noile planuri, cu anumite categorii de finanțare excluse din baza de calcul.

Valoarea exactă care va reveni României va depinde de rezultatul negocierilor europene și de structura finală a planului național.

Cine ar putea beneficia de cele 8,5 miliarde de euro din fonduri europene

În cadrul viitorului buget european, programele sociale ar urma să se concentreze pe reducerea sărăciei, îmbunătățirea accesului la educație și sprijinirea persoanelor care întâmpină dificultăți în găsirea unui loc de muncă.

Printre categoriile menționate de Gabriela Firea se află copiii din familii cu venituri reduse, tinerii care au părăsit sistemul de învățământ înainte de finalizarea studiilor și tinerele mame care doresc să revină la școală. Astfel de finanțări ar putea susține programe de prevenire a abandonului școlar, servicii educaționale și sociale pentru copiii vulnerabili, cursuri de calificare și măsuri de reintegrare în educație sau pe piața muncii. La nivel european, obiectivele sociale prevăzute în propunerea pentru perioada 2028-2034 includ și combaterea excluziunii sociale, dezvoltarea competențelor profesionale și promovarea egalității de șanse. Fondurile nu reprezintă însă ajutoare financiare care vor fi distribuite automat persoanelor din aceste categorii. Finanțarea va fi acordată prin programe și proiecte, după stabilirea regulilor de eligibilitate și a mecanismelor de implementare.

Ce fonduri europene are România pentru proiecte sociale în perioada 2021-2027

În actualul exercițiu financiar european, România are alocate aproximativ 7,3 miliarde de euro prin Fondul Social European Plus, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană. Fondurile sunt destinate îmbunătățirii accesului la piața muncii, combaterii șomajului în rândul tinerilor, creșterii calității educației și dezvoltării unor programe de formare profesională.

O parte dintre investiții vizează copiii din familii vulnerabile și comunitățile în care accesul la educație și servicii sociale este limitat. În cadrul Acordului de Parteneriat pentru perioada 2021-2027, România beneficiază de aproximativ 31,5 miliarde de euro pentru politica de coeziune. Din această sumă, cele 7,3 miliarde de euro reprezintă alocarea din Fondul Social European Plus.

Potrivit Comisiei Europene, programele finanțate prin acest fond urmăresc inclusiv îmbunătățirea accesului la educația timpurie, reducerea părăsirii timpurii a școlii și dezvoltarea serviciilor sociale, educaționale și medicale pentru comunitățile vulnerabile. Cele 7,3 miliarde de euro din actualul Fond Social European Plus nu pot fi comparate direct cu estimarea de 8,5 miliarde de euro pentru perioada 2028-2034, deoarece viitoarea țintă de finanțare socială ar urma să fie calculată în cadrul unui mecanism bugetar diferit.

Cum se vor împărți fondurile europene după 2027. Ce se schimbă pentru România

Comisia Europeană propune modificarea modului în care sunt gestionate fondurile europene în următorul exercițiu financiar, care va începe la 1 ianuarie 2028. În locul actualei structuri, care cuprinde mai multe programe distincte, fiecare stat membru ar urma să pregătească un plan național și regional de parteneriat. Documentul va reuni investiții și reforme în domenii precum dezvoltarea regională, agricultura, educația, piața muncii și incluziunea socială. Propunerea Comisiei prevede aproximativ 865 de miliarde de euro pentru aceste planuri, la nivelul întregii Uniuni Europene.

Fiecare stat va trebui să își stabilească prioritățile de investiții în colaborare cu autoritățile regionale și locale, în funcție de nevoile economice și sociale. Proiectele vor fi supuse unor condiții de finanțare și unor obiective de îndeplinit. În acest sistem, minimum 14% din fondurile care intră în baza de calcul prevăzută de regulile europene ar urma să fie destinate obiectivelor sociale. Pentru România, o asemenea structură ar însemna că măsurile de sprijin pentru persoanele vulnerabile vor trebui integrate în planificarea investițiilor pentru perioada 2028-2034.

Ce măsuri pregătește Comisia Europeană pentru profesori și școlile din România

Pe lângă viitoarele fonduri sociale, Gabriela Firea a anunțat că discuțiile cu Roxana Mînzatu au vizat și problemele cu care se confruntă profesorii din statele membre. Printre dificultățile identificate se numără birocrația, condițiile de muncă și costurile ridicate ale locuințelor din marile orașe, care pot afecta în special cadrele didactice aflate la începutul carierei.

Potrivit europarlamentarului PSD, pentru 4 noiembrie 2026 este așteptată o recomandare europeană referitoare la condițiile de muncă ale profesorilor. Comisia Europeană pregătește și un pachet de măsuri pentru educație, care ar urma să includă dezvoltarea unor alianțe între școli în domeniile matematicii, citirii și educației digitale. Sunt avute în vedere și noi resurse digitale, utilizarea instrumentelor bazate pe inteligență artificială în procesul educațional și o strategie pentru dezvoltarea învățământului profesional.

„Mi-ar plăcea să văd cât mai multe școli din România în aceste alianțe, mai ales cele din mediul rural”, a transmis Gabriela Firea.

Bugetul Erasmus+ pentru 2028-2034 ar putea ajunge la peste 47 de miliarde de euro

Un alt subiect abordat în discuțiile de la Strasbourg a fost viitorul program Erasmus+, prin care elevii, studenții, profesorii și tinerii pot participa la proiecte educaționale și schimburi internaționale. Pentru perioada 2028-2034, Comisia Europeană a propus un buget de aproximativ 40,8 miliarde de euro pentru noul Erasmus+, care ar urma să includă și activitățile Corpului European de Solidaritate.

Comisia pentru cultură și educație din Parlamentul European a solicitat însă majorarea finanțării la aproximativ 47,4 miliarde de euro.

„Am cerut un buget de 47 de miliarde de euro, mai mult decât a propus Comisia și pentru asta voi vota astăzi”, a declarat Gabriela Firea.

Poziția Parlamentului European urma să fie supusă votului în sesiunea plenară din 22 octombrie 2026. Suma finală va depinde de negocierile dintre instituțiile europene și de aprobarea viitorului buget multianual.

Bugetul UE pentru 2028-2034, încă în negocieri. De ce suma de 8,5 miliarde de euro nu este definitivă

Viitorul buget al Uniunii Europene nu a fost încă aprobat, iar negocierile dintre statele membre și Parlamentul European continuă.

Comisia Europeană a prezentat inițial o propunere de aproximativ 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Ulterior, pe 10 octombrie 2026, președinția irlandeză a Consiliului UE a propus o reducere de aproximativ 8%, echivalentul a 141 de miliarde de euro din bugetul supus negocierilor. Propunerea a provocat reacții critice în Parlamentul European, unde mai mulți reprezentanți au avertizat că diminuarea fondurilor ar putea afecta capacitatea Uniunii de a finanța investițiile și programele prevăzute pentru următorii șapte ani. Discuțiile purtate de liderii europeni la summitul din 15-16 octombrie nu au dus la un acord privind viitorul buget.

Instituțiile europene încearcă să ajungă la un compromis până la sfârșitul anului 2026, astfel încât legislația necesară să poată fi adoptată în 2027, iar noile programe de finanțare să înceapă la 1 ianuarie 2028. Deocamdată, suma de aproximativ 8,5 miliarde de euro anunțată pentru proiectele sociale din România rămâne o estimare bazată pe propunerile aflate în negociere. Valoarea finală și programele prin care vor fi distribuite fondurile vor fi cunoscute după stabilirea noului cadru financiar european.