Oficial BNR: „Crește inflația, cresc și ratele. Nu avem ce face!”

"A crescut (dobânda cheie - n.r.) pentru că a crescut inflația mai mult decât ne așteptam și am văzut această creștere. Cumva în trimestrul al IV-lea al acestui an ar fi trebuit sau am fi vrut să intrăm pe o ușoară traiectorie descendentă. Nu este încă momentul unei traiectorii descendente, indiferent că este ușoară sau nu. Probabil acest episod se va muta spre anul viitor. Atâta vreme cât crește inflația din păcate nu putem să nu creștem dobânzile. Sau nu pot să nu crească dobânzile. Ele sunt condiționate de creșterea inflației și sunt răspunsul la creșterea inflației. Sigur că e un efort și ne preocupă această îngrijorare pe care o creează creșterea dobânzilor, mai ales asupra Robor-ului și IRCC-ului, care implicit determină creșterea ratelor. Și Banca Națională a fost preocupată de această chestiune, nu numai prin empatia și compasiunea pe care o avem față de situație ci prin pregătirea persoanelor care au asemenea rate că urmează o perioadă a dobânzilor mari. Puteam să creștem mai abrupt dobânda", a spus Dan Suciu, la un post de televiziune, întrebat despre perspectiva de creștere a dobânzilor.

El a subliniat că alte țări din regiune au crescut foarte abrupt dobânda, menționând Ungaria, Polonia, Cehia. "Țările cu care ne cumpărăm în mod obișnuit au crescut dobânzile de la 0 la începutul anului la 13% în Ungaria, 7% în Polonia și Cehia, deci mai mari aceste dobânzi ca dobânda din România, pe inflații ușor mai mari și acolo, dar dobânzile au crescut mult mai mult și mai brusc. Noi am încercat să facem lucrurile mai treptat, mai temperat, mai bine dozat și în ideea de a pregăti oamenii să nu aibă un șoc în creșterea ratelor, așa cum s-a întâmplat cu șocul, dacă vă amintiți, al francul elvețian", a explicat Dan Suciu.

Purtătorul de cuvânt al BNR a subliniat că "nu este normal să fie dobânzi 0 sau dobânzi negative".

"Sigur că obișnuința și normalitatea referinței este să te uiți la ce s-a întâmplat recent, dar, în acea perioadă, a fost o perioadă excepțională pentru economie, nu în sensul pozitiv al termenului, ci ieșită din ritm, din normalitate. Anormalitatea economică a fost în perioada respectivă bine conturată, pentru că a fost o perioadă de represiune financiară, cu dobânzi 0. Nu-i normal să fie dobânzi 0 sau dobânzi negative. A fost o perioadă de anormalitate, venită pe baza încercărilor pe care statele, guvernele și băncile centrale le-au făcut să treacă de o criză economică. Au reușit să treacă de criza economică, creând o presiune uriașă asupra dobânzilor, în sens negativ. Banii au fost extrem de ieftini, dar am anunțat de multă vreme la banca centrală: Aveți grijă, de un an de zile vorbim asta, aveți grijă, perioada dobânzilor mici sau foarte scăzute a fost o excepție, s-a încheiat. Urmează o perioadă de dobânzi relativ normale. Nu ne așteptam să avem 15% inflație și din cauza războiului și așa mai departe. Să trecem o dată de episodul geopolitic și al crizei energetice și vom avea dobânzile normale. Asta este, de fapt, situația pe care o observăm", a mai spus Suciu.

Întrebat dacă inflația ar putea ajunge la 20% anul acesta, Dan Suciu a menționat că nu sunt semnale în acest sens.

"Nu avem semnale, dacă nu se întâmplă o catastrofă. Din păcate, putem să vedem și catastrofe în perioada imediat următoare dacă ne uităm un pic mai la est. (...) Nu, nu vedem inflația să crească atât de puternic. Ce urmează acum, dacă vom mai avea ușoare creșteri, ele sunt în jurul valorii actuale, nu foarte depărtate de valoarea de 15% pe care o avem acum. (...) O intervenție în piață s-a dovedit foarte utilă: compensare cu plafonare dacă am făcut în România - și alte țări au făcut exerciții similare. Din perspectiva reducerii inflației, preocuparea principală a băncii centrale a fost o soluție. Altfel, am fi avut inflația de peste 20% pe care ați evocat-o dvs. Fără această compensare/plafonare, inflația ar fi depășit acest procent", a mai spus purtătorul de cuvânt al BNR.