Franța se confruntă cu una dintre cele mai periculoase combinații economice și sociale din ultimele decenii: datorii în creștere, deficit bugetar uriaș, proteste violente și blocaj politic înaintea alegerilor prezidențiale din 2027. Potrivit unei analize publicate de Axios, acest cumul de factori alimentează temerile că a doua economie a zonei euro ar putea deveni sursa unei noi crize a datoriilor suverane, cu efecte asupra întregii Europe, în special asupra statelor care se confruntă deja cu probleme fiscale majore, inclusiv România.
Randamentele obligațiunilor guvernamentale, becul roșu pentru investitori
Un prim semnal de alarmă vine din piețele financiare, care consemnează în Franța o creștere alarmantă a randamentelor obligațiunilor guvernamentale. Fenomenul se manifestă și în alte țări din Europa, ba chiar și în Statele Unite, însă în Franța situația se deteriorează mai rapid, lucru evidențiat și de datele prezentate odată cu proiectul de buget pentru 2027, arată analiza Axios.
Franța adoptă austeritatea dură de tip Bolojan: salarii și pensii înghețate, tăieri în administrațiile locale și taxe majorate
Thierry Wizman, analist al companiei Macquarie, susține că această evoluție reflectă, de fapt, neîncrederea investitorilor privind capacitatea Parisului de a-și gestiona datoria publică. Economistul Robin Brooks avertizează că evoluția randamentelor obligațiunilor franceze nu este doar o problemă națională și că efectele se propagă deja către alte state europene cu niveluri ridicate de îndatorare. Semnalele au apărut deja în Italia, iar o astfel de evoluție ar putea pune sub presiune actualul cadru economic și financiar al Uniunii Europene.
Deficitul, costurile sociale și energia împing economia într-o zonă periculoasă
În spatele acestei deteriorări se află mai multe probleme structurale. Franța are un deficit bugetar tot mai mare, deoarece costurile sociale cresc constant pe fondul îmbătrânirii populației. Acestor dezechilibre li se adaugă o polarizare politică accentuată, precum și scumpirea accelerată a energiei și scăderea nivelului de trai după izbucnirea conflictului din Iran.
Alegerile din 2027 amplifică incertitudinea politică
Apropierea alegerilor prezidențiale din Franța riscă să accentueze și mai mult polarizarea unei societăți deja afectate de dificultățile economice și de recentele tulburări sociale. Principalii candidați promovează soluții radical diferite pentru redresarea finanțelor publice.
Candidata de extremă dreapta Marine Le Pen, creditată cu șanse importante în sondaje, propune introducerea în Constituție a unor limite stricte pentru deficitul bugetar, concomitent cu reduceri de taxe. De cealaltă parte, liderul stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon, a sugerat anularea unei părți a datoriei deținute de banca centrală a Franței, idee care a stârnit reacții puternice în mediile financiare.
Cu toate acestea, economiștii subliniază că situația actuală nu este identică celei care a dus la restructurarea datoriei Greciei în 2012. Spre deosebire de perioada respectivă, Banca Centrală Europeană dispune de instrumente prin care ar putea interveni dacă turbulențele se amplifică, arată Axios.
