Pe motiv că Guvernul dorește să ajute industria chimică să depășească efectele negative ale crizei financiare din 2007, miliardarul Ioan Niculae a beneficiat de o hotărâre a Executivului prin care combinatele chimice primeau gaze doar din producţia internă, adică mai ieftine.
Niculae este anchetat acum de DIICOT într-un dosar de subminare a economiei naţionale care vizează exact problema gazelor ieftine primite timp de 16 luni de omul de afaceri. În dosar au fost implicaţi şi foştii miniştri ai Economiei, Adrian Videanu şi Varujan Vosganian, dar și alţi 40 de angajaţi ai Romgaz şi ai ministerului Economiei. Ioan Niculae deţinea prin intermediul InterAgro şase combinate de îngrăşăminte cu 7.000 de angajaţi. După o anchetă de mai bine de 5 ani, în 2017, procurorii DIICOT au finalizat dosarul şi l-au înaintat Curţii Supreme, fără Varujan Vosganian, pentru a cărui anchetare nu au obţinut avizul Senatului.
Procurorii susțin că, la începutul anului 2005, Ioan Niculae, acţionar majoritar şi preşedinte al Interagro, ar fi iniţiat un grup infracţional organizat împreună cu Marin Mirea, fost administrator al companiei şi Alpar Kramer, director comercial în cadrul Romgaz. Mai exact, Interagro ar fi primit gaze naturale la preţuri mai mici față de cele practicate în mod normal, prin acordarea unor discounturi comerciale.
În plus, potrivit DIICOT, membrii grupului au aplicat o strategie astfel încât au obţinut gaze naturale de la Romgaz, fără ca acestea sa fie plătite. Potrivit DIICOT, prejudiciul adus Romgaz se ridică la peste 58 de milioane de euro. În cele din urmă, anul trecut, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că poate începe procesul pe fond în dosarul în care omul de afaceri Ioan Niculae şi fostul ministru al Economiei Adriean Videanu sunt acuzați de delapidarea Romgaz.
Decizia a fost luată la 3 ani de la trimiterea în judecată de către DIICOT, iar judecătorii au exclus ca probe convorbirile telefonice interceptate şi înregistrate în baza mandatelor pe Legea privind securitatea naţională. De reținut și faptul că, în 2018, DNA avea în lucru un dosar în care fosta şefă a DIICOT Alina Bica este bănuită că ar fi acceptat promisiunea lui Ioan Niculaie de a primi mită 3.500.000 de euro ca să tergiverseze dosarul Romgaz până la prescriere.
Cazul Niculae nu este singurul, Romgaz fiind implicat în mai multe scandaluri. În mai anul trecut, DNA a reținut un om de afaceri sub acuzaţia că i-a promis unui director din Romgaz 200.000 de euro pentru ca acesta din urmă să aprobe cumpărarea de către compania de stat a unui teren de la o firmă privată. Mai exact, afaceristul ar fi încercat să-l mituiască pe directorul general Romgaz, Adrian Volintiru. Acesta ar fi fost și denunțătorul în acest caz.
Presa a scris că Romgaz a plătit pe teren opt milioane de lei, pe motiv că pe viitor acolo se vor construi CITEZ ,,staţii pilot de distribuţie a gazelor naturale comprimate pentru vehicule." Cele 1,7 hectare de teren ar fi fost cumpărate de la firma vărului directorului de achiziţii din Romgaz, Katan Consulting SRL şi de la firma şefei Biroului de achiziţii, care lucrează tot la compania de stat. Cu alte cuvinte, banii se scurgeau din conturile firmei in buzunarele unor angajati. Numai că plata celor opt milioane de lei a fost blocată la cererea Ministerului Economiei, iar o serie de controale interne au fost demarate în legătură cu această achiziţie.
De curând, Adrian Volintiru a fost revocat din funcția de director general al Romgaz de Consiliul de Administrație si a fost inlocuit cu directorul general adjunct. Contactat de Ziarul Financiar, Adrian Volintiru a declarat că nu a fost invitat la şedinţa Consiliului de Administraţie în care a fost revocat din funcţie şi nici nu a primit vreo motivare a deciziei.
De numele lui Adrian Volintiru se leagă și un alt eveniment cu iz de ilegalitate. Potrivit Rise Project, acesta a fost amenințat în februarie anul trecut că va fi răpit pentru ca a uitat CITEZ “să înapoieze ceva” sau “cine l-a pus acolo”. În dosarul deschis, acuzat de procurori ca l-ar fi amenintat pe Volintiru este un anume Horațiu Potra, șeful diviziei de securitate a companiei African Minerals, patronată de controversatul Frank Timiș, fondatorul afacerii “Roșia Montană”. Potra este un veteran al Legiunii Străine si a început să lucreze la cartierul general al lui Frank Timiș din Londra în 2012, în timp ce Poliția Română îl cerceta atunci pentru trafic de droguri. Omul lui Frank Timiș a fost pus sub control judiciar dupa ce șeful lui ar fi făcut presiuni la Romgaz pentru un contract care viza creșterea producției de gaze, cu ajutorul unei tehnologii noi.
Conducerea Romgaz a fost schimbată și după ce alte nume ale directorilor au fost implicate în scandaluri cu prejudicii uriașe pentru companie. În 2017, Virgil Metea a fost demis din funcție, după doar 7 luni de la începerea celui de-al doilea mandat. Potrivit datelor transmise de Curtea de Conturi, acesta ar fi responsabil de prejudicii de 160 de milioane de lei aduse societății. Vanduse gaze, la randul său, la preturi foarte mici. Romgaz s-a văzut obligată atunci de Curtea de Conturi să recupereze pagubele. Metea a fost înlocuit la scurt timp de Emil Cindrea. Nici numele lui n-a ramas fără pată, fiind anchetat de DIICOT în dosarul gazelor ieftine pentru InterAgro.
În 2013, un alt scandal tot la vârful Romgaz zguduia compania. Directorul Marcel Piteiu a fost acuzat de Agentia Nationala de Integritate de conflict de interese. În calitate de director general la Romgaz, Piteiu ar fi încheiat contracte cu o firmă la care tot el era administrator, contracte din care s-ar fi ales cu peste 15 milioane de euro. Practic, timp de 8 ani, Piteiu a scos bani din firma pe care o conducea si i-a bagat in buzunarul propriu.
Și salariile angajaților din Romgaz au născut controverse. În anul 2010, o analiză arăta că salariile lunare cumulate ale celor mai bine plătiți 30 de angajați ai Romgaz depășeau o jumătate de miliard de lei. Cele mai mari zece salarii din companie erau cuprinse la acel moment între 20 de mii și 32 de mii de lei. Și sporurile au fost de-a lungul anilor însemnate.
În acest moment, un proiect important pe care Romgaz îl urmărește vizează preluarea participației pe care Exxon o deține în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Urmeaza ca alaturi de OMV Petrom să exploateze gazele aflate la mare adâncime, în perimetrul Neptun. Compania se află încă în negocieri.
Grupul Romgaz a înregistrat în primele 9 luni ale anului 2020 o cifră de afaceri de 2,9 miliarde de lei, în scădere cu aproape un sfert fata de 2019. Profitul net este de aproape 942 de milioane de lei, si el mai mic cu 20%.
