Centrala Nucleară de la Cernavodă rămâne oprită, iar repornirea reactoarelor nu este posibilă în următoarele 10 zile, deoarece debitul scăzut al Dunării continuă să pună probleme, în timp ce prognozele indică noi scăderi ale nivelului apei. În lipsa producției nucleare, România apelează la producția internă și la energia din import pentru a acoperi necesarul din sistem.
Centrala de la Cernavodă nu va fi repornită în următoarele 10 zile
Situația de la Centrala Nucleară de la Cernavodă rămâne incertă, după ce debitul Dunării a scăzut la un nivel care nu permite, în acest moment, reluarea activității celor două reactoare.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a explicat că prognozele pentru următoarele zece zile nu indică o evoluție care să permită repornirea centralei.
“La Cernavodă situaţia este în continuare rezervată. Avem prognoză pe următoarele 10 zile care arată că nu vom avea un nivel al debitului la intrarea în ţară şi un nivel al apei la Cernavodă pentru redeschiderea în siguranţă a celor două reactoare pentru a avea apa necesară pentru pompele de răcire ale reactoarelor. Deci, în următoarele 10 zile (…) nu întrevedem posibilitatea de a redeschide Centrala de la Cernavodă”, a afirmat Cristian Buşoi la un post de televiziune.
Potrivit secretarului de stat, o eventuală repornire a centralei nucleare ar putea fi analizată abia spre jumătatea lunii octombrie, în funcție de evoluția debitului Dunării și de actualizarea prognozelor.
Debitul Dunării ar putea scădea din nou
După câteva zile în care au fost înregistrate ușoare creșteri ale debitului Dunării, prognozele indică o nouă diminuare în perioada următoare.
Autoritățile susțin că situația nu reprezintă un pericol pentru securitatea centralei și că există planuri de rezervă pentru diferite scenarii.
“Avem chiar debit în scădere în următoarele zile, au fost două-trei zile de uşoare creşteri, dar în următoarele zile avem şi scăderi importante, nu cât să ne alarmăm, nu cât să existe cel mai mic semn de întrebare în legătură cu securitatea, oricum există planuri de rezervă, există comitete pregătite pentru orice fel de situaţie, dar nu, din păcate, la un nivel care să ne permită redeschiderea”, a mai spus Cristian Buşoi.
Nivelul scăzut al Dunării afectează astfel momentul în care cele două reactoare de la Cernavodă pot reveni în funcțiune.
România acoperă deficitul prin importuri de energie
În lipsa producției de la Cernavodă, sistemul energetic național trebuie să compenseze energia care nu mai este produsă de cele două reactoare.
Potrivit declarațiilor lui Cristian Bușoi, România folosește în această perioadă mai multe surse pentru a acoperi necesarul de energie: cele patru grupuri ale Complexului Energetic Oltenia, centralele pe gaze operate la capacitate maximă, energia regenerabilă și importurile.
“Importurile au rămas, însă, principala sursă”, a precizat Buşoi.
Importurile de energie ajung la 2.500 MW seara
Cantitatea de energie electrică importată de România variază în funcție de producția centralelor eoliene și de situația din sistem.
În timpul serii, importurile au oscilat între mai puțin de 1.500 MW și 2.500 MW, în funcție de cantitatea de energie produsă de centralele eoliene.
În timpul zilei, producția de energie verde contribuie la reducerea presiunii asupra sistemului, însă în intervalele în care producția regenerabilă este mai scăzută, necesarul de energie din import crește.
