Sărbătoare 8 iulie - Zi cu importanță uriașă pentru credincioșii din România - Ce spune calendarul ortodox

Ortodoxe
Sf. Mare Mc. Procopie și mama sa, Sf. Mc. Teodosia; Sf. Mc. Epictet preotul și Astion monahul

Greco-catolice
Sf. m. Procopie

Romano-catolice
Ss. Aquila și Priscilla, soți m.

Sfântul Mare Mucenic Procopie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 8 iulie.

Sfântul Procopie a trăit în vremea împăratului roman Dioclețian (284-305) și a fost un apropiat al acestuia.

A crescut în Ierusalim, tatăl său, Hristofor, era creștin, iar mama sa, Teodosia, era elină, închinătoare la zei. El nu a fost numit de părinții săi Procopie, ci Neania; Procopie a fost numit mai pe urmă de Însuși Hristos, în timpul botezului.

"Tot asemenea și Ierusalimul, într-acea vreme, era numit de către păgânii închinători de idoli, nu Ierusalim, ci Elia; pentru că, după dărâmarea Ierusalimului de către Tit, fiul lui Vespasian, trecând mulți ani, Adrian, împăratul Romei, al cărui nume din naștere era Elie, vrând ca în acel loc pustiit al Ierusalimului să ridice iarăși cetate, a numit-o cu numele său, Elia. Deci, a poruncit ca nimeni să nu mai numească acea cetate Ierusalim, ci Elia. Iar aceasta a făcut-o, pentru că, purtând ură împotriva Domnului nostru Iisus Hristos, se sârguia nu numai să piardă de pe pământ numele Lui preasfânt, dar și locul unde a pătimit. El voia să-L dea pe Hristos în uitarea pomenirii oamenilor; de aceea a numit Ierusalimul, Elia" (Viețile Sfinților).

După moartea tatălui său, mama tânărului Neania l-a dus la împărat, care l-a făcut guvernator al Alexandriei, cu ordin să-i chinuiască pe creștini.

Drumul spre Alexandria s-a arătat de la început a fi foarte greu din pricina căldurii mari, motiv pentru care călătoreau noaptea. Într-o astfel de noapte a auzit un glas din cer chemându-l pe numele lui cel dintâi, Neania, și i s-a arătat o cruce luminoasă și a auzit cuvintele: "Eu sunt Iisus cel răstignit, Fiul lui Dumnezeu".

Din acea vedenie minunată, i s-a umplut inima de multă bucurie. În urma acestei întâmplări, s-a întors în Ierusalim. Aici, a mărturisit mamei sale că se închină și crede în Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

Mama sa l-a denunțat autorităților că este creștin și a fost chinuit în multe feluri, dar a fost eliberat prin arătarea Domnului și numit Procopie în loc de Neania.

Fiind dus la altarul idolilor, prin rugăciunea sa, statuile s-au prăbușit fără ca cineva să le atingă. Văzând minunea, ostașii, tribunii lor și douăsprezece femei de neam bun, împreună cu mama Sfântului Procopie, Teodosia, au crezut în Hristos. Pentru aceasta, ostașilor li s-au tăiat capetele iar pe femei le-au chinuit fără milă.

Sfântul a fost supus la grele și nenumărate chinuri în timpul cărora a săvârșit multe minuni, aflându-și sfârșitul prin sabie.

* Sfinții Mucenici Epictet Preotul și Astion monahul erau din Asia Mică și au suferit martiriu în Sciția Mică (Dobrogea).

Pentru sfințenia vieții sale, Sfântul Epictet s-a învrednicit de darul preoției și a devenit un neobosit propovăduitor al Evangheliei lui Hristos în patria sa, convertind la creștinism mulți locuitori din părțile de răsărit ale imperiului.

Printre cei convertiți a fost și tânărul Astion, ai cărui părinți aveau un rang înalt, tatăl său era guvernator iar mama sa era fiică de senator.

Epictet preotul și Astion monahul și-au părăsit patria lor și s-au stabilit în Sciția Mică (Dobrogea), în orașul Halmyris (Almiridensis). Aici făceau cunoscută Evanghelia.

Pentru că erau creștini au fost închiși în temniță la Halmyris și au fost chinuiți cumplit. Văzând însă bărbăția și tăria credinței lor, înțelegând că nu vor fi înduplecați să apostazieze, guvernatorul a poruncit să fie uciși. (sursă: vol. "Viețile Sfinților")