Sărbătoare 6 mai - Zi mare în calendarul creștin ortodox

Ortodoxe
Sf. și Dreptul Iov, mult răbdătorul; Sf. Mc. Varvar

Greco-catolice
Dreptul Iov, mult-răbdătorul

Romano-catolice
Ss. Benedicta, fc.; Petru Nolasco, călug.

Sfântul și Dreptul Iov, pomenit în calendarul creștin ortodox la 6 mai, este făcut cunoscut în Cartea lui Iov, scriere a Vechiului Testament, care descrie viața și încercările la care a fost supus.

Sfântul Iov se trăgea din seminția lui Avraam, fiu din fiii lui Isav. Era deosebit de bogat, fiind foarte temător de Dumnezeu, om adevărat, fără prihană, drept și credincios, depărtându-se de tot răul.

El avea șapte fii și trei fete. Iar fii săi, văzându-l pe tatăl lor că face milostenie veșnic la mii de săraci, au început să facă la fel; și mulți oameni erau chemați la masă și ei slujeau la masa celor necăjiți.

Omul acesta aducea în fiecare zi jertfă de curățire, cum se aduceau jertfe sângeroase atunci, pentru ca nu cumva copiii săi, fiind tineri, să fi greșit ceva cu gândul lui Dumnezeu.

Așadar Iov era drept și credincios, iar Dumnezeu i-a îngăduit îngerului întunericului, Satan, să-l pună la încercare, lăsându-l pe diavol să abată asupra lui nenorocirea: "Și Domnul a zis către Satan: Te-ai uitat la robul Meu Iov, ca nu este nici unul ca el pe pământ fără prihană și drept și temător de Dumnezeu și care să se ferească de ce este rău?" (Iov 1,8).

"Dar Satan a răspuns Domnului și a zis: Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu? N-ai făcut Tu gard în jurul lui și în jurul casei lui și în jurul a tot ce este al lui, în toate părțile și ai binecuvântat lucrul mâinilor lui și turmele lui au umplut pământul? Dar ia întinde mâna Ta și atinge-Te de tot ce este al lui, să vedem dacă nu Te va blestema în față!" (Iov 1, 9-10-11).

"Atunci Domnul a zis către Satan: Iată, tot ce are el este în puterea ta; numai asupra lui să nu întinzi mâna ta. Și Satan a pierit din fața lui Dumnezeu" (Iov 1,12 ).

I-au fost spulberate atunci averile Dreptului Iov, apoi i-au murit fiii și fiicele, în cele din urmă a fost încercat cu o boală cumplită în urma căreia a fost părăsit de soție și certat de prieteni pentru că, spuneau ei, nu și-a recunoscut greșelile și fărădelegile care dezlănțuiseră mânia lui Dumnezeu împotriva lui.

Ajunsese să stea Iov, cel care mai înainte aducea jertfă lui Dumnezeu pentru gândurile rele pe care ar fi putut să le aibă copiii lui, pe o grămadă de gunoi și cu un ciob își astâmpăra rănile, iar pe Dumnezeu nu l-a hulit.

În cele din urmă, atâta s-a umilit încât spunea către Domnul său: "Din spusele unora și altora auzisem despre Tine, dar acum ochiul meu Te-a văzut. Pentru aceea, mă urgisesc eu pe mine însumi și mă pocăiesc în praf și în cenușă". (42; 5-6)

Pentru această răbdare și smerenie Dumnezeu îi ridică toate încercările și îi dăruiește toate câte le avusese mai înainte, pentru că Sfântul și Dreptul Iov, a mai trăit după aceea încă 140 de ani, și a văzut pe fiii săi, și pe fiii fiilor săi, până la al patrulea neam.