Sărbătoare mare în data de 30 martie.
Ortodoxe
Sf. Cuv. Ioan Scărarul; Sf. Euvula, mama Sf. Pantelimon
Greco-catolice
Sf. cuv. Ioan Scărarul
Romano-catolice
Ss. Ioan Climac (Scărarul), abate; Leonard Murialdo, pr.
Sfântul Cuvios Ioan Scărarul este pomenit în calendarul creștin ortodox la 30 martie și în duminica a IV-a a Postului Mare.
Sfântul Ioan Scărarul este cunoscut și sub numele de Ioan Sinaitul, datorită faptului că a fost egumen la Mănăstirea Sinai. Numele de "Scărarul" vine de la principala sa operă, "Scara", unul dintre cele mai valoroase tratate ascetice răsăritene.
La vârsta de 16 ani a fost primit la Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai. La 20 ani a fost călugărit de starețul și părintele său duhovnicesc Martirie.
După încă 19 ani petrecuți sub îndrumarea părintelui său, Sfântul Cuvios Ioan Scărarul a petrecut alți 21 de ani în pustnicie, la mica distanță de mănăstire, pustiul Tola devenind casa sa.
Sfântul Ioan a fost rugat în urma acestor zeci de ani de viețuire monahală să primească a fi egumen al Mănăstirii din Sinai.
A avut de înfruntat multe ispite, unele venind chiar de la frații săi din mănăstire, care l-au acuzat că vorbește prea mult, pentru a fi lăudat de oameni. Din acest motiv, Sfântul Ioan și-a impus un an de tăcere absolută, revenind la cuvântările sale alese numai după îndelungate stăruințe ale obștii din Sinai și ale altor credincioși creștini care-l cunoșteau.
Despre locul și neamul în care s-a născut Sfântul Ioan Scărarul nu se amintește nimic în lucrarea care relatează viața sa. Dar se spune că Sfântul Ioan Scărarul a fost fiul Sfântului Cuvios Xenofont și al soției sale Maria.
Acești părinți i-au trimis pe fiii lor Arcadie și Ioan în Fenicia, la învățătură, dar naufragiind vasul pe care erau îmbarcați, cei doi au ajuns în Palestina, unde, drept mulțumită lui Dumnezeu că i-a scăpat de înec, s-au făcut călugări în Ierusalim.
