Sărbătoare 22 iunie - Zi uriașă în calendarul ortodox

Ortodoxe
Sf. Ierarh Grigorie Dascălul, mitropolitul Țării Românești; Sf. Sfințit Mc. Eusebiu, episcopul Samosatei (Începutul Postului Sf. Ap. Petru și Pavel. Dezlegare la pește)

Greco-catolice
Sf. ep. m. Eusebiu. Sf. Paulin de Nola

Romano-catolice
Ss. Paulin de Nola, ep.; Ioan Fisher, ep. și Thomas Morus, m.; Niceta de Remeisana, ep.

Sfântul Ierarh Grigorie Dascălul, mitropolit al Țării Românești (1823-1834), este sărbătorit de Biserica Ortodoxă la 22 iunie.

Sfântul Grigorie (Gheorghe) s-a născut în anul 1765, la București. A intrat în monahism, sub numele de Grigorie, la Mănăstirea Neamț. Fiind iubitor de liniște și de rugăciune, tânărul Grigorie a plecat în Sfântul Munte Athos.

Întors la Mănăstirea Neamț, Sfântul Grigorie a urmat traducerea și tipărirea lucrărilor patristice ascetice și duhovnicești.

În anul 1820, ierodiaconul Grigorie s-a așezat, pentru o vreme, în Mănăstirea Antim, din București, iar mai apoi, în Mănăstirea Căldărușani.

Sfântul Grigorie a fost hirotonit episcop, în 1823, fiind așezat în scaunul mitropolitan de la București (1823-1834).

Pentru viața și activitatea sa duhovnicească și culturală, Sfântul Ierarh Grigorie a rămas în memoria Bisericii și a neamului românesc drept cel mai de seamă întâistătător al Mitropoliei Țării Românești din secolul al XIX-lea, pentru aceasta el a fost supranumit "Dascălul". A trecut la cele veșnice în 22 iunie 1834 și a fost înmormântat la Mănăstirea Căldărușani.

Canonizarea Sfântului Ierarh Grigorie Dascalul a fost proclamată la 21 mai 2006, în ziua hramului Catedralei Patriarhale din București, Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena. Moaștele Sfântului Grigorie Dascalul se află la Mănăstirea Căldărușani, din județul Ilfov, mănăstire zidită între anii 1637-1638 și înzestrată cu multe daruri de către domnitorul Matei Basarab.

* Sfântul Sfințit Mucenic Eusebiu a trăit în timpul împăratului Constanțiu (337-361), fiul împăratului Constantin cel Mare (306-337), și al împăratului Iulian Apostatul (361-363), care a apostaziat de la credința creștină și a reintrodus cultul zeilor în imperiu.

A fost episcop al cetății Samosata, ce aparținea de Patriarhia Antiohiei.

Sfântul Eusebiu a fost ierarh în timpul în care Biserica era tulburată de erezia ariană (condamnată la Sinodul I Ecumenic) și de reintroducerea cultului zeilor, care a generat noi persecuții împotriva creștinilor.

Îmbrăcat în soldat, Sfântul Eusebiu mergea prin cetățile din Siria, Fenicia și Palestina, hirotonind preoți și episcopi ortodocși într-o vreme în care multe din scaunele episcopale erau ocupate de ierarhi arieni.

Sfântul Eusebiu a fost exilat în Tracia, în timpul împăratului Valens (364-378). În anul 379, după moartea lui Valens, s-a întors în Samosata. A fost lovit, pe stradă, de o femeie eretică, așa a trecut la Domnul.