Sărbătoare 15 mai - Doi sfinți sunt astăzi pomeniți în calendarul ortodox

Ortodoxe
Sf. Cuv. Pahomie cel Mare; Sf. Ier. Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei

Greco-catolice
Sf. cuv. Pahomie cel Mare; Sf. aep. Ahile al Larissei, Taumaturgul

Romano-catolice
Sf. Isidor Plugarul

Sfântul Cuvios Pahomie cel Mare este pomenit în calendarul creștin ortodox la 15 mai

Originar din Tebaida de Sus, Egipt, Sfântul Pahomie este considerat întemeietorul monahismului cenobitic (tradiție monahală caracterizată prin viața în comun a călugărilor).

Sfântul Pahomie a cunoscut creștinismul ca soldat în armata cezarului Maximian Daia. După terminarea stagiului militar, s-a botezat și s-a dedicat vieții ascetice pe lângă eremitul Palamon.

A constatat atunci că ascetismul sever practicat de anahoreți nu este benefic pentru monahii neexperimentați care nu puteau să își formeze un caracter altruist trăind singuri.

Din acest motiv, în jurul anilor 320, 325, a întemeiat o comunitate monastică alcătuită din pustnici, care urmau să ducă o viață ascetică sub îndrumarea unui stareț. Așezământul a fost ridicat în apropiere de satul Tabana, pe o insulă de pe Nil, în Egiptul de Sus. Întreaga activitate în această mănăstire cu viață de obște se desfășura după un regulament strict, o "pravilă" obligatorie pentru toți, iar principiul călăuzitor era întreținerea "sfintei comuniuni" ca toți să-i fie unuia de ajutor și fiecare să fie sprijin tuturor.

Obștea monahală condusă de Sfântul Pahomie s-a mărit în timp atât de mult, încât a fost necesară înființarea unor noi mănăstiri. Astfel, o parte dintre monahii de la Tabana a fondat o nouă mănăstire în apropiere de Phbow, devenită ulterior centrul administrativ și spiritual al mănăstirilor pahomiene. Acolo s-a mutat și Sfântul Pahomie, care la sfârșitul vieții sale conducea obștile monahale din 11 mănăstiri.

* Astăzi este pomenit și Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei.

Sfântul Iacob de la Putna a intrat în viața monahală de la 12 ani, a ajuns egumen al Mănăstirii Putna, episcop de Rădăuți, mitropolit al Moldovei (1750-1760).

Rugăciunile și activitățile sale au fost îndreptate în primul rând spre binele familiei, creșterea și educația copiilor și ajutorarea săracilor și a celor în nevoi. Este al doilea mare ctitor al Mănăstirii Putna și ctitor la mai multe biserici și mănăstiri.

A tipărit primul Abecedar din Moldova (1755), s-a îngrijit de înființarea spitalului Sfântul Spiridon din Ia?i (1757) și a primei școli rurale din Moldova, în satul Putna (1759).

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința din 6-7 iunie 2016, a hotărât canonizarea Sfântului Iacob Putneanul, cu ziua de prăznuire la 15 mai.