România își testează scutul aerian. Exerciții NATO la Borcea

„Provocările există de foarte mult timp pentru noi, sunt diferențe mici, diferențe de context dar care ne afectează destul de puțin deoarece  pregătirea noastră este întotdeauna pentru cele mai complicate situații. Numărul de misiuni, crește, scade, în funcție de ceea ce se întâmplă în jurul nostru dar pentru asta suntem aici de serviciu tot timpul”, a spus Comandor Marin Mihai.

De la momentul declanșării alarmei, piloții aleargă spre aeronave, în timp ce echipele de la sol verifică rapid funcționarea aparatelor și pregătesc decolarea.

În funcție de evoluția situației, misiunea poate fi confirmată sau anulată chiar înainte ca avioanele să se ridice de la sol.

„Misiunea practic începe în momentul în care ați auzit acea goarnă că a sunat, piloții aleargă către aeronave, este posibil ca până la momentul decolării, dacă evoluția eventualei amenințări este o altă evoluție să se dea renunțarea la acea misiune

Este nevoie inclusiv în momentul în care se lansează ca un pilot să îl asiste pe cel de al doilea. Unul care să încadreze ținta și celălalt să lanseze, îl ajută”, a explicat Marius Robuleț, locotenent colonel.

Dincolo de piloți, un rol esențial îl au echipele tehnice. Mecanici, specialiști și personalul de la sol lucrează contra cronometru pentru ca aeronavele să fie gata de decolare în condiții de maximă siguranță.

Militarii spun că întregul sistem funcționează ca un mecanism în care fiecare verigă este esențială pentru succesul misiunii.

„Partea de la sol este extrem e importantă. Fără noi nu ar funcționa perfect aeronavele. Lucrăm ca un mecanism, fără unul dintre noi ceva nu ar merge bine, știm că în mâinile noastre sunt viețile piloților, înțelegem că ei au o muncă extrem e importantă, dar la fel cum ar fi la o alertă aeriana trebuie să verificăm funcționalitatea motorului, funcționalitatea sistemelor de navigabilitate, sistemelor de urgenț și totul într-un timp extrem de scurt”, a explicat Vlăsceanu Marius, maistru militar