Senatorii din patru comisii de specialitate au respins miercuri cererea de reexaminare formulată de președintele Nicușor Dan pentru legea care ar putea permite continuarea unor importante investiții hidroenergetice din România.
Comisiile pentru mediu, energie, economie și ape din Senat au susținut păstrarea actului normativ în forma adoptată inițial de Parlament. Senatorii PSD, UDMR, AUR și PACE au votat împotriva solicitării șefului statului, în timp ce reprezentanții USR și PNL fie au susținut poziția lui Nicușor Dan, fie s-au abținut.
Următorul pas este votul în plenul Senatului, unde legea va ajunge fără modificările solicitate de președinte.
Șapte proiecte hidroenergetice ar putea fi scoase din blocaj
Miza legii este legată de mai multe investiții hidroenergetice începute în urmă cu ani și care au ajuns să fie blocate după extinderea ariilor naturale protejate.
Ministerul Energiei a identificat șapte proiecte care ar putea intra sub incidența noilor prevederi. Este vorba despre Pașcani, Răstolița, Surduc–Siriu, Livezeni–Bumbești, Cornetu–Avrig, Cerna–Motru–Tismana și Cerna–Belareca.
În unele dintre aceste cazuri, lucrările erau deja realizate într-o proporție de până la 90%. Situația s-a schimbat după 2007, când în zonele respective au fost delimitate arii naturale protejate, iar continuarea investițiilor a fost împiedicată.
Pe lângă producția de energie electrică, amenajările hidroenergetice pot avea și alte funcții. Acestea pot contribui la protejarea împotriva viiturilor, la constituirea unor rezerve de apă și la alimentarea sistemelor de irigații.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a participat online la ședința comisiilor și a criticat prevederea referitoare la termenul în care ar trebui modificate limitele ariilor naturale protejate.
Ministrul consideră că termenul de 60 de zile este nerealist și a oferit drept exemplu situația unui parc național, unde o procedură similară ar fi durat aproximativ un an.
„60 de zile e doar un termen populist care nu poate fi îndeplinit. Cui îi folosește să fie mutilate ariile protejate?”, a spus ea.
În cadrul dezbaterilor, doi directori din Ministerul Mediului au atras atenția că adoptarea legii în forma actuală ar putea determina Comisia Europeană să declanșeze o procedură de infringement împotriva României.
De ce a retrimis Nicușor Dan legea în Parlament
Disputa privind actul normativ durează de mai multe luni. Parlamentul a adoptat legea în octombrie 2025, iar ulterior Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională.
Președintele a invocat, printre altele, dreptul la un mediu sănătos și obligațiile asumate de România prin legislația europeană.
În iunie 2026, CCR a respins criticile formulate de șeful statului și a stabilit că legea este constituțională.
Nicușor Dan nu a promulgat însă actul normativ după decizia Curții Constituționale. El a recurs la procedura prevăzută de Constituție și a transmis legea Parlamentului pentru reexaminare.
De această dată, obiecțiile președintelui nu mai privesc constituționalitatea, ci oportunitatea măsurilor propuse, lipsa unor evaluări actualizate și posibilitatea reluării unor proiecte concepute cu zeci de ani în urmă fără suficiente garanții privind protecția mediului.
Obiecțiile lui Nicușor Dan privind proiectele începute înainte de 2007
Una dintre problemele semnalate de președinte vizează criteriul istoric introdus în actul normativ.
Conform cererii de reexaminare, faptul că un proiect de investiții a fost aprobat printr-o hotărâre de Guvern sau printr-un decret de stat înainte de 29 iunie 2007 arată că acesta a primit aprobarea necesară la acel moment.
În opinia șefului statului, însă, acest criteriu nu demonstrează automat că, după aproape două decenii, investiția mai este justificată din punct de vedere tehnic, energetic și economic.
Președintele avertizează asupra unor posibile litigii
Nicușor Dan a invocat și modificările legislative apărute între momentul inițierii legii și august 2026.
În această perioadă au fost introduse noi reglementări privind zonele prioritare pentru biodiversitate, dar și alte inițiative referitoare la investițiile hidroenergetice considerate importante pentru securitatea națională.
În cazul unei singure hidrocentrale ar putea deveni aplicabile simultan mai multe categorii de norme. Printre acestea se află cele referitoare la ariile naturale protejate și siturile Natura 2000, evaluarea impactului asupra mediului, protecția speciilor, regimul apelor, zonele prioritare pentru biodiversitate și legislația specială privind proiectele energetice strategice.
În această situație, șeful statului consideră că legea ar putea să nu accelereze investițiile, ci să genereze „incertitudine în aplicare, competențe concurente, acte administrative dificil de corelat și, în cele din urmă, noi litigii”.
Ce prevede legea contestată de președinte
Actul normativ stabilește că limitele ariilor naturale protejate trebuie modificate într-un interval de 60 de zile „dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau Decrete de stat, obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuție sau demarate anterior acestei date”.
După redesenarea limitelor, suprafețele ocupate de amenajările hidroenergetice, precum și drumurile necesare pentru acces, ar urma să fie scoase din ariile naturale protejate.
Legea prevede și o excepție de la evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele desemnate de CSAT „care au ca obiectiv unic apărarea și securitatea națională ori reacția la situații de urgență”.
Totodată, actul normativ definește aria naturală protejată drept „zona terestră și/sau acvatică în care există specii de plante și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, științifică ori culturală deosebită, care are un regim special de protecție și conservare, stabilit conform prevederilor legale”.
