ZIUA MUNCII are o istorie interesantă, dar destul de crudă. ZIUA MUNCII a fost dedicată, inițial, unor muncitori care și-au pierdut viața într-un monstruos complot al poliției.
ZIUA MUNCII. În ziua de 1 mai 1886, circa 300.000 de muncitori din întreaga Americă au ieșit în stradă, cerând ca ziua de lucru să aibă opt ore. În Chicago, epicentru al mișcării, s-au strâns 40.000 de oameni. Anarhiștii, cu discursurile lor mobilizatoare și viziunea lor revoluționară, au câștigat în scurt timp simpatia muncitorilor, dar și ura industriașilor, a afaceriștilor.
Cu anarhiștii în frunte, demonstrația a căpătat, uneori, accente violente. Și numărul muncitorilor care hotărau să se alăture mișcării creștea, ajungând la 100.000. De la 2 mai 1886, timp de șase luni, bătăile dintre poliție și greviști au devenit obișnuință. În acea zi, muncitorii din Metal Workers Union au aruncat cu pietre spre polițiști, iar aceștia au răspuns cu focuri de armă. Cel puțin doi muncitori au murit.
ZIUA MUNCII. Anarhiștii au anunțat, pentru ziua ce urma, o întâlnire publică, pentru a discuta despre brutalitatea poliției. Totuși, din cauza vremii și a proastei răspândiri a anunțului, doar 3.000 dintre muncitori au venit a doua zi la locul stabilit, Piața Haymarket. Muncitorii au venit cu familiile și copiii, iar la întâlnirea a ținut să fie prezent și primarul din Chicago.
În timpul discuțiilor, doi detectivi au sosit la poliție și au anunțat că liderii muncitorilor folosesc limbaj ce instigă la violență. În timp ce poliția risipea mulțimea, o bombă a explodat în zona forțelor de ordine. Imediat, poliția a tras înspre greviști. Oficial, 7 sau 8 muncitori au murit (deși unele mărturii anunță mai mulți), iar 40 au fost răniți. 8 polițiști și-au pierdut viața, dar numai unul dintre ei din cauza bombei. Ceilalți au fost victimele colegilor lor polițiști, care au tras fără țintă în mulțimea din fața lor.
ZIUA MUNCII. 8 anarhiști au fost condamnați pentru crimă. Patru au fost spânzurați în ziua de 11 noiembrie 1887, unul s-a sinucis înainte de execuție, iar trei au fost condamnați la închisoare pe viață. Juriul a fost format numai din oameni de afaceri, într-un act de justiție scandalos de corupt. Mai târziu, s-a dovedit că niciunul dintre cei opt (unii nici măcar nu se aflau la protest) nu era vinovat de atentat. În fapt, explozia fusese pusă la cale chiar de poliție, nu de anarhiști.
În memoria celor opt și a altor muncitori care au murit, s-a hotărât ca 1 Mai să fie ZIUA MUNCII. Că regimurile comuniste au folosit "Ziua Muncii" pentru propagandă e altceva. Cert e că, atunci, oamenii au obținut zile de lucru de opt ore, fără reducerea salariilor. Acum, 1 Mai este sărbătorită ca Ziua Muncii în multe state ale lumii. În istoria americană, evenimentele au rămas în amintire ca May Day, dar, astăzi, americanii petrec Ziua Muncii în prima zi de luni din luna septembrie (Labor Day).
