Parlamentul European a aprobat, cu o largă majoritate, Mecanismul de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro, elementul central al fondului istoric de relansare economică de 750 de miliarde euro și din care România va beneficia de 30,44 miliarde de euro în următorii ani.
Membrii Parlamentului European au dat undă verde, cu 582 voturi pentru, 40 împotrivă și 69 abțineri, acordului negociat în numele legislativului european de doi eurodeputați români – Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) și Siegfried Mureșan (PNL, PPE) și eurodeputatul spaniol Eider Gardiazabal Rubial (S&D). Raportul legislativ privind MRR a fost aprobat marți seară.
În urma acestui vot, mecanismul va intra oficial în vigoare devenind legislație europeană, a anunțat europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL/PPE), coraportor al Parlamentului European asupra Mecanismului. Ulterior votului din PE, MRR va fi adoptat formal și de către statele membre, la nivelul Consiliului Uniunii Europene.
Acordul negociat de Parlamentul European cu președinția germană a Consiliului UE este structurat pe șase domenii de politici europene: Revoluția Digitală, Tranziția Verde, Antreprenoriatul și Competitivitatea, Administrație Rezilientă, Noua Generație (tineri și copii) și Coeziune Socială.
MRR este cel mai important element constitutiv al pachetului de stimulente aferent Instrumentului european de redresare „Next Generation EU”, în valoare de 750 de miliarde de euro, pentru a permite UE să iasă mai puternică din pandemia de COVID-19, transmite Comisia Europeană într-un comunicat de presă. Mecanismul va avea un rol decisiv în a asigura redresarea Europei de pe urma impactului economic și social al pandemiei, o mai mare reziliență a economiilor și a societăților din UE și avansarea pe calea tranziției verzi și digitale.
MRR a fost negociat de liderii europeni la Consiliul European din 17-21 iulie 2020 la pachet cu un buget total consolidat care cuprinde și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, în total - 1.824,3 de miliarde de euro.
CÂȚI bani va primi România prin Mecanismul de Redresare și Reziliență
Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar un Plan Național de Redresare și Reziliență, ce trebuie prezentat Comisiei în următoarele două luni, până la 30 aprilie 2021. Suma de 30,44 mild de lei va fi distribuită astfel: 13,77 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,67 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
României îi va reveni dublu de fapt, in total, adică 79,94 miliarde de euro. Restul de la 30,44 mild până la această sumă are ca sursă Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).
Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, care reunește alocările totale ale Mecanismului MRR, Politicii de Coeziune, Politicii Agricole comune și FTJ, bugetul UE va fi de 1.411,5 miliarde de euro, României revenind 79,94 miliarde de euro, adică 5,66%.
Cum sunt distribuite cele 79,94 miliarde de euro care vor putea fi primiți de România: 30,44 miliarde din MRR, 28,22 miliarde din fondurile de Coeziune (7,52%), 19,34 miliarde din Politica agricolă comună (5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (11,09%).
Date despre Mecanismul de Redresare și Reziliență
Planurile de redresare și reziliență
Aprobarea Parlamentului European creează premisele pentru ca Mecanismul de redresare și reziliență să intre în vigoare în a doua jumătate a lunii februarie. Statele membre vor putea apoi să își prezinte în mod oficial planurile naționale de redresare și reziliență, care vor fi evaluate de Comisie și adoptate de Consiliu. Planurile de redresare și reziliență prezintă reformele și proiectele de investiții publice care vor fi sprijinite de Mecanismul de redresare și reziliență. Comisia este deja angajată într-un dialog intens cu toate statele membre cu privire la elaborarea acestor planuri.
O prefinanțare de 13 % din suma totală alocată statelor membre va fi pusă la dispoziție după aprobarea planurilor de redresare și reziliență, asigurându-se astfel faptul că fondurile oferite prin Mecanismul de redresare și reziliență vor ajunge cât mai curând posibil acolo unde este nevoie de ele.
Structura și obiectivele Mecanismului de redresare și reziliență
Mecanismul de redresare și reziliență este structurat în jurul a 6 axe principale: tranziția verde; transformarea digitală; coeziunea economică, productivitatea și competitivitatea; coeziunea socială și teritorială; reziliența sanitară, economică, socială și instituțională; politicile pentru generația următoare.
Mecanismul va permite UE să își atingă până în 2050 obiectivul în materie de neutralitate climatică și să avanseze pe calea tranziției digitale, creând totodată locuri de muncă și stimulând creșterea economică. Un procent de cel puțin 37 % din sumele alocate pentru investiții și reforme în planurile naționale de redresare și reziliență ar trebui să fie dedicat obiectivelor climatice. Cel puțin 20 % din sumele alocate pentru investiții și reforme din fiecare plan național ar trebui să fie dedicate tranziției digitale.
Mecanismul de redresare și reziliență va ajuta, de asemenea, statele membre să răspundă în mod eficace provocărilor identificate în recomandările adresate fiecărei țări în cadrul semestrului european de coordonare a politicilor economice și sociale.
Etapele următoare
Consiliul trebuie acum să aprobe în mod oficial acordul convenit, care urmează apoi să fie semnat de președintele Consiliului ECOFIN și de președintele Parlamentului European. Regulamentul va fi apoi publicat în Jurnalul Oficial, urmând să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării. Comisia speră că toate aceste proceduri necesare vor fi finalizate la timp pentru ca Mecanismul de redresare și reziliență să poată intra în vigoare în a doua jumătate a lunii februarie.
