Vladimir Socor: Rusia, o putere în continuă expansiune. Când intră România în colimator

Vladimir Socor, specialist în spațiul post-sovietic și în tema intereselor americane și europene în zona Mării Negre, a plecat în 1974 din România și locuiește în prezent în SUA.

Este analistul care a stârnit unele dintre cele mai mari controverse de pe scena geopolitică a Mării Negre. Specialist în "conflictele înghețate" ale spațiului ex-sovietic, Vladimir Socor a provocat liderii lumii la reflecție punându-le în față adversarul cel mai puternic: oglinda intereselor proprii!

Vladimir Socor a venit în România la invitația Asociației pentru Implementarea Democratiei (AID): va susține o amplă prezentare la conferința Evoluții geopolitice în Europa de Est, pe 11 mai, eveniment la care Realitatea TV este partener media exclusiv.

Mai jos principalele idei expuse de Vladimir Socor în dialogul cu Rareș Bogdan și Alex Cumpănașu:

Ce vrea de fapt Putin

Politica Rusiei nu se reduce la persoana lui Vladimir Putin. Personalizarea politicii Rusiei este la modă în Occident, însă în realitate este vorba de un proces istoric, de continuitate al Rusiei, în care Putin este cel mai recent reprezentant al unei politici istorice care durează de sute de ani. Rusia este o putere în continuă încercare de expansiune în regiune.

Putin a lansat public în luna aprilie a anului trecut proiectul NovoRusia: din cele 8 regiuni vizate, proiectul NovoRusia a eșuat în 6 regiuni. A reușit doar acolo unde au intrat nemijlocit trupe rusești - în Donbas și Crimeea.

Sunt două elemente pe care le conține strategia de expansiune a Rusiei: intervenția forțelor neconvenționale rusești, urmate de formele convenționale de acțiune. Al doilea aspect al strategiei se referă la referendumul local. În general se face un referendum pentru un statut intermediar, între independența definitivă și aderarea la Rusia.

Pericolul real pentru România apare când Rusia ajunge la Odessa

În momentul de față, România nu este direct interesantă pentru Rusia, dar poate deveni. România ar putea să intre în viziunile Rusiei în momentul în care proiectul Novorusia s-ar cristaliza mai puternic.

Această zonă dorită de Rusia înglobează o treime din sudul și estul Ucrainei, sunt 8 regiuni istorice anexate la sf. sec 18 și începutul sec. 19. Aici intră și Transnistria. NovoRusia (rus. Novorossiia, adică Noua Rusie) este o regiune istorică în sudul Ucrainei și sud-estul Rusiei care cuprinde zona de stepă din nordul Mării Negre, situată între Nistru, la vest, și râul Kuban, la est.

Epicentrul proiectului NovoRusia este Odessa. Este punctul focal al proiectelor de expansiune: când va obține controlul în regiunea Odessa, Rusia va ajunge în vecinătatea directă a României și a Republicii Moldova.

Ar fi un pericol foarte mare, deoarece România va fi supusă unei presiuni imense și ar putea stimula reacția oportunistă a unor politicieni români. Aceștia ar putea relua ideea mai veche cu Marea vecină de la Răsărit, pentru forțarea unei înțelegeri separate cu Rusia.

Capcana relațiilor bilaterale Rusia - România

Este o realitate uriașa disproporție de forță dintre România și Rusia și țara noastră trebuie să se adapteze la această situație. Acum România nu mai poate face marea greșeală de a avea raporturi bilaterale cu Rusia, ci trebuie să se considere ca parte a sistemului occidental.

Republica Moldova nu este parte a unui litigiu între Rusia și România, ci parte a unei politici europene și România nu trebuie să se singularizeze în niciun fel în negocieri pe această temă. Este important ca România să nu se lase atrasă în acest tip de jocuri cu Rusia, unii au încercat să atragă România în această capcană. După 1991 a existat din fericire Ucraina ca barieră între Rusia și România.

Există tentative de destabilizare ale Rusiei în România?

Nu există precondiții pentru destabilizare în România, Rusia poate încerca să creeze aceste precondiții, dar este foarte dificil să facă asta în momentul de față.

Rusia nu are pârghii în România, nu are aliați interni aici. A avut la începutul anilor 2000 o oarecare influență, atunci când au fost privatizările KGB-iste. Dar nici istoric Rusia nu și-a găsit nicodată aliați în interiorul României. Printre cele mai euroatlantice instituții din România, care sunt calate pe o agendă pro-europeană și pro-atlantică sunt Președinția și Guvernul.

Strategia Rusiei de atragere de noi aliați: Putin apelează la valorile tradiționale

Rusia are o politică flexibilă și foarte creatoare în Europa și în relațiile cu unele state NATO. Înainte se îndrepta spre cercurile de stânga, socialiste sau pacifiste. Această politică s-a schimbat radical de când Putin a ajuns la Kremlin: acum Rusia pozează în campioana conservatorismului și își atrage aliații din cercurile conservatoare sau radicale de dreapta.

Arma cea mai subtilă a lui Putin: apelează la valori. Au fost și cazuri de cumpărare a aliaților, dar strategia principală este alta: pozează în campioana religiei creștine, a familiei, a identității naționale și a valorilor anti-globalizare. Multe guverne și lideri occidentali nu au reușit din păcate să apere efectiv valorile conservatoare.

Rusia apelează la nemulțumiți și la cercurile secesioniste din Europa. Secesioniștii europeni sunt fascinați de Rusia deoarece percep Donețk sau Crimeea ca pe un posibil precedent european pentru situația lor.

Putin este subestimat în Occident

Competența lui Putin și a echipei sale este subapreciată în Occident. Este descris ca nerealist, liderii occidentali îl desrciu pe Putin cu dispreț ca fiind un om de stat al secolului al 19-lea. Doamna Merkel spune că Putin este "de pe altă lume". Echipa lui Putin însă demonstrează o competență excepțională în multe aspecte, Putin însuși este deplin competent pe tema energiei și nu numai.

Rusia exportă corupție în Occident

Rusia exportă corupție și a reușit să corupă masiv mari companii occidentale, mai ales din domeniul energetic. Resortul economic din spatele acestui joc politic: companiile de extracție au început să se transforme în intermediari care comercializează petrol și gaze rusești, dat fiind că resursele energetice din Occident se apropie de epuizare. Acesta este principalul instrument de corupere: companiile care nu mai fac extracție, ci sunt instrumente comerciale la mâna Rusiei.

Conflictul din Ucraina este de fapt unul inter-statal: între Ucraina și Rusia

Conflictul din Ucraina este de fapt unul inter-statal. E unul direct între două state. Nici în regiunea Transnistria nu este altceva decât un conflcit inter-statal. Puterile occidentale evită să spună tranșant acest lucru.

Rusia încearcă să muște bucată cu bucată din teritoriul Ucrainei, să forțeze Ucraina să încheie noi armistiții defavorabile.

Rusia încearcă slăbirea puterii centrale de la Kiev ca să controleze regiunile din Ucraina, mai ales Odessa. Este puțin probabil să vedem un referedum de autonomie la Odessa în viitorul apropiat.

Germania și Franța joacă de parte Rusiei și împotriva Ucrainei

Germania și Franța au capturat Ucraina în acest format de pseudo-neociere în patru, de fapt ajută Rusia să facă presiuni asupra Ucrainei.
În spatele negocierilor în „format normand" se află de fapt acțiuni îndreptate împotriva Ucraine. Grupul de patru state maschează un proces bilateral ruso-german. Germania nu are mandat din partea UE, iar Franța are un rol pur și simplu decorativ ca să aparența de europenizare a discuțiilor. Politica Germaniei nu corespunde cu interesele Ucrainei. Vrea să împingă Ucraina într-o zonă gri.

Motivele pentru care Ungaria a schimbat macazul către Rusia

În Ungaria, premierul Viktor Orban s-a transformat din adversar al strategiilor rusești în promotor al acțiunilor lui Putin. Orban vrea ca Ungaria să revină la valori tradiționale, printre care și apărarea identității naționale, valori care sunt în defensivă în Occident. Budapesta crede în decizia lui Putin de a deveni campionul valorilor conservatoare, care este mai degrabă o iluzie bine regizată.

Mai este și problema energiei: Ungaria este cea mai dezavantajată țară din regiune din perspectiva accesului la resurse. Celelalte au acces la Mare sau la conducte de transport transfronzalier. Ungaria nu dispune de niciun acces și depinde de Rusia.

Washingtonul a schimbat abordarea față de Budapesta în urmă cu 2-3 luni. Politica americană s-a schimbat, a trecut la demersuri particulare, nepublice, după ce era extrem de critică cu planurile lui Orban în urmă cu ceva timp. Ungaria a numit recent o nouă ambasadoare la Washington care are misiunea de a stabili o relație cordială între cele două state.

Nu există indicii potrivit cărora Guvernului Orban ar avea intenții revizioniste. România nu are motive să se teamă de tendințe revizioniste care ar duce la schimbarea granițelor.

Marele risc: dezinteresul SUA pentru regiune

America este relativ dezangajată pe zona estică a continentului european, nu este pe lista priorităților forte. NATO nu are angajamente de securitate la Est de granița Alianței, practic nu are o soluție de securitate pentru vecinătatea sa, ceea ce este o greșeală. Georgia și Moldova sunt victime ale acestui eșec al NATO.

Pericolul este deprioritizarea din perspectiva SUA. Asta poate duce la dezangajare și la o împărțire a sferelor de influență. Momentan, regiunea se bucură de mai multă atenție decât înainte.

România se află în situația cea mai favorabilă din istoria sa recentă. Momentul a început cu instalarea forțelor americane pe teritoriul Romaniei. Are garanție de securitate, însă nu știm cum va capitaliza acest atu. România nu se mai află la hotarul dintre două lumi. Ci este în mod foarte clar de partea bocului european, democratic.

Vladimir Socor, conferință organizată de AID la București

Asociația pentru Implementarea Democrației organizează conferința Evoluții geopolitice în Europa de Est. Realitatea TV este partener media exclusiv al evenimentului.

Invitatul special al AID la conferință va fi domnul Vladimir Socor, analist politic specializat pe zona de Est a Europei al Fundației “Jamestown” din Washington și al publicației acesteia Eurasia Daily Monitor (din 1995 până în prezent) și unul dintre cei mai importanți observatori ai spațiului est-european.

Expert recunoscut la nivel internațional al fostelor țări sovietice din Europa de Est, Caucazul de Sud și Asia Centrală, dânsul abordează problematici atât din zona Eurasia, cât și din cea Euroatlantică. Dl. Socor este un distins vorbitor în cadrul conferințelor politice americane și europene, precum și un lector apreciat și constant al Colegiului de Apărare NATO sau al Departamentului de Securitate Națională al Universității Harvard în cadrul Programului „Securitatea la Marea Neagră”.

Domnia Sa va susține o amplă prezentare, urmată de o dezbatere liberă, cu privire la provocările de securitate curente din spațiul est-european, la problemele de securitate regională, la așa-numitele "conflicte înghețate" ale spațiului ex-Sovietic, la abordarea Occidentului față de criza din Ucraina, precum și cu privire la problemele de securitate din zona Mării Negre.

La eveniment sunt invitați să participe personalități marcante ale României: lideri ai principalelor instituții publice din domeniile apărare, externe, interne, servicii de informații, reprezentanți ai misiunilor diplomatice în România, precum și tineri studenți reprezentanți ai Academiei “Lideri pentru România”.

Evenimentul va avea loc luni, 11mai 2015, între orele 13.00 - 15.00, la Hotel Athénée Palace Hilton, Str. Episcopiei nr. 1-3, sector 1, București. Primirea invitaților se va face începând cu ora 12.30.