Anunțul lui Vladimir Putin despre gazoductul Nord Stream 2, la doar o zi după atacul lui Trump

Exprimându-se alături de omologul său finlandez Sauli Niinistö într-o conferinţă de presă, Putin a mai declarat că Rusia va începe să emită vize electronice pentru unele ţări ale Uniunii Europene începând cu 1 octombrie. El nu a numit ţările.

Printre altele, în timpul vizitei la Helsinki, Vladimir Putin a lăudat legăturile puternice cu Finlanda vecină, notează agenţia DPA.

"Relaţia noastră cu Finlanda a crescut în mod tradiţional mai degrabă continuu, în fiecare domeniu", i-a spus Putin preşedintelui finlandez Sauli Niinistö la întâlnirea din capitala finlandeză, potrivit mass-media de stat ruse.

El a propus ca discuţiile cu Niinistö să se axeze pe "fiecare problemă pentru care avem un interes reciproc".

Într-un comunicat separat, Kremlinul a declarat că discuţiile se vor concentra de asemenea pe relaţia Rusiei cu UE. Finlanda deţine în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

SUA și România, declarație comună anti-Nord Stream 2

Într-o declarație comună cu președintele României, Klaus Iohannis, liderul de la Casa Albă Donald Trump a reiterat opoziția puternică a SUA față de coridorul de gaze Nord Stream2:

"Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia. Resursele de gaze naturale din România au potențialul de a crește prosperitatea statelor noastre, precum și de a întări securitatea energetică a Europei".

Proiectul conductei Nord Stream 2 este derulat de compania publică rusească Gazprom, cu finanțare din partea companiilor germane Uniper și Wintershall/BASF, dar și a celor din alte state europene - Dutch, OMV și Engie.

Criticii acestui proiect în valoare de 11 miliarde de euro se tem că el va crește dependența Europei de gazul rusesc. Trump însuși a atacat Germania că este ”captiva” Moscovei din cauza dependenței de energia exportată de Rusia.

Nord Stream 2 ocolește și Ucraina, un nou motiv de îngrijorare pentru criticii proiectului, care spun că, astfel, Kievul devine și mai vulnerabil în fața influenței Moscovei.