Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu: când va avea Bucureștiul o nouă sală de concerte

"Am venit cu o agendă destul de complexă, pe o mare speranță a societății civile. Cred că, așa cum sunt și ceilalți colegi din guvern, fiecare avem proiecte personale, fiecare avem cariera noastră, și am venit să facem niște lucruri, altfel nu eram acolo. Am venit pe ideea pe care am găsit-o cumva în minister, am găsit-o lansată de societatea civilă, aceea de ajutorare a instituțiilor culturale aflate în dificultate. În urma legii care a fost de curând adoptată, o parte din instituțiile de cultură care funcționează în clădiri cu risc seismic ridicat au trebuit să fie închise și evacuate. Asta înseamnă o încetare a activității unor oameni de cultură, unor actori, unor regizori, a uncor cinematografe care trebuie să se închidă. Trebuie să se închidă pentru a asigura siguranța atât a lor, dar și a publicului care frecventează aceste lăcașuri de cultură", a explicat ministrul Culturii Vlad Alexandrescu la Realitatea TV.

Referitor la situația de la Teatru Notarra, ministrul a precizat că se încearcă găsirea unei soluții, o întâlnire între minister, primarul interimar al Bucureștiului și conducerea teatrului urmând să aibă loc miercuri, 2 decembrie.

Totuși, Alexandrescu a amintit că prin situații similare trec multe alte instituții de cultură din București și din țară, multe dintre ele aflate în clădiri de patrimoniu.

"Mai sunt și alte instituții de cultură în București și alte orașe, multe în cădiri de patrimoniu. Acest lucru aduce în discuție problema mai vastă a consolidării clădirilor de patrimonu din România, pentru care cred că trebuie lansat un program național de consolidare și reabilitare. Acest lucru nu se poate face pe loc, dar trebuie pornit imediat, pornind tocmai de la această conștiință pe care o avem acum, că nu mai putem funcționa așa cum am funcționat în ultimii ani", a arătat ministrul.

"Sunt 180 de clădiri în București, în clasa de risc seismic 1, cu mențiunea pericol public. Sunt în centrul Capitalei, unele sunt în subordinea Ministerului Culturii, majoritatea sunt în subordinea Primăriei Generale a Capitalei. Dar asta nu are nicio importanță, este o preocupare egală a Ministerului pentru ca acești oameni să-și poată desfășura în continuare activitatea. Cred că trebuie să folosim prilejul acesta în care ei sunt practiv evacuați, încât să tragem un semnal de alarmă că acest lucru nu mai poate continua. Nu mai poate continua nu doar pentru artiști, dar nici pentru locuitorii care își asumă un risc personal, dar și un risc pentru cei care frecventează aceste locuri, care trec prin preajma acestor imobile și care pot în orice moment fi afectați de un cataclism foarte grav. Deja nu mai vorbim pur și simplu de oportunitatea unei intervenții, ci de protecție civilă. Statul este dator să asigure protecția civilă a locuitorilor săi", a adăugat el.

În opininia ministrului, "cultura este unul din acele medii prin care se reinvestește încrederea în administrația publică"

"După tragedia de la Colectiv, lucrurile se pun altfel. Mulți ani, statul a cerut patriotism de la cetățenii lui. Acum, după tragedia din 30 octombrie, cetățenii au dreptul să ceară de la stat grijă, siguranță, o bună guvernare care să nu pună în primejdie viața și sănătatea cetățenilor lui. În sensul acesta, cred că tinerii au reușit, prin protestele de după tragedia de la Colectiv, să obțină resetarea sistemului. Eu sunt aici pentru că a că a căzut guvernul anterior, pentru că a fost nevoie de o mișcare foarte amplă, foarte largă, pe care Parlamentul a legitimat-o, de reinvestire cu încredere a actului de guvernare. Cred că cultura e vizată în principal în acest proces de reapropiere a instituțiilor statului, în sensul în care cultura este unul din acele medii prin care se reinvestește încrederea în administrația publică, în conviețuirea cetățenilor, în faptul de a trăi împreună. Asta este, de fapt, patriotismul acum. Patriotismul înseamnă azi un nou mod de a trăi împreună, care să fie liber consimțit, agreat, acceptat în fiecare zi de cetățenii acestei țări (...). La Ministerul Culturii vom încerca să refacem această pânză de încredere între principalii actori culturali, între artă, scriiori, regizori, actori, artiști plastici, oameni de film și administrați publică centrală", a precizat Alexandrescu.

Întrebat dacă repatrierea osemintelor lui Constantin Brâncuși se va face în cele din urmă, ministrul Culturii a explicat că "ar fi mai util să ne concentrăm pe patrimoniul rămas de la Brâncuși".

"Brâncuși e înmormântat la Paris, într-un loc foarte vizibil, e un sculptor mondial, nu știu dacă faptul că ar fi înmormântat la Hobița, la Târgu Jiu sau la București ar însemna foarte mult din politica culturală a României. Mi-aș dori însă, ca o lucrare cum e Cumințenia Pământului să rămână în circuitul public", a subliniat el.

Alexandrescu a precizat că "e foarte probabil ca statul român să nu poată ajunge la suma de 20 de milioane de euro", bani ceruți de proprietarii sculpturii, dar a propus o soluție inedită: "Mă întreb dacă nu am putea face, ceea ce se face peste tot în marile muzee: statul pune atât, mai departe se deschide o listă de subscripție națională, în care mari firme, mari trusturi, sponsori, poate și simpli particulari vin să contribuie cu restul sumei, astfel încât să se atingă un anumit palier care ar fi negociat în prealabil."

În ceea ce privește nevoia unei noi săli de concerte în Capitală, Vlad Alexandrescu a afirmat că acest proiect va fi lansat, cu siguranță, în timpul mandatului său: "Nu spun că veți vedea sala construită, dar o veți vedea lansată".

"Cred că toți marii dirijori și muzicieni mi-au spus că publicul român merită o sală nouă de concerte. Cred că acesta este unul din proiectele pe care Ministerul Culturii îl poate demara anul acesta, pornid de la identificarea unui teren, de la accesarea unei linii de finanțare europene și un proiect, poate care să fie adus de un concurs internațional de arhitectură, și care să pună pe masă planul unei clădiri emblematice pentru București și care să adăpostească de aici înainte nu doar Festivalul Enescu, dar și concerte ale Filarmonicii, concertele unor filarmonici din țară și în general să găzduiască muzica", a spus ministrul.