Vestitul zid de segregare a romilor din Baia Mare va fi demolat. Instanța a dat verdictul

Primarul din Baia Mare Cătălin Cherecheș a dorit să mute comunitatea de romi din orașul său pentru că ar produce mari probleme. Mai mult, la acea dată, edilul se oferea să conducă personal șantierul și să distrugă căminele acestor oameni.

Activistul Mugur Vărzariu a anunțat că a câștigat în primă instanță dărâmarea zidului de segregare a populației rrome din Baia Mare.

„După 3 ani de așteptări, amânări și suspendări cel puțin dubioase, în data de 22 mai, instanța de la Baia Mare a hotărât, pe fond, ca zidul sa fie dărâmat, stabilind un termen de 3 luni pentru executarea lucrărilor de demolare. Tot instanța a stabilit că dacă nu dărâmă primăria zidul o pot face eu, pe cheltuiala mea, urmând să îmi recuperez ulterior banii de la primărie.

Indiferent dacă primăria va alege să tergiverseze și să continue să cheltuiască banul public pentru un act profund antiuman, în cele din urmă zidul va cădea. În sine, acest fapt reprezintă o victorie enormă pentru drepturile omului, pentru etnia romă și o mărturie pentru ce poți realiza cu educație și tenacitate pentru toți oamenii din lume”, a scris Mugur Vărzariu pe blogul său.

În anul 2011, Primăria din Baia Mare, sub conducerea lui Cătălin Cherecheș, a hotărât să construiască un gard înalt de aproximativ un metru în jurul a două blocuri de locuințe sociale, în care majoritatea locatarilor erau de etnie romă.

Cherecheș a afirmat că intenția sa a fost de fapt să protejeze copiii care se jucau în zonă și ajungeau pe stradă. Chiar și după ce Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a luat o decizie în acest sens, decizie confirmată ulterior de Înalta Curte de Justiție în urma contestației lui Cherecheș, primarul a declarat că nu va demola gardul.

Motivul pentru aceasta a fost faptul că instanța a dat câștig de cauză CNCD, care a amendat primăria, dar nu a dispus și demolarea gardului. Cherecheș a plătit amenda în valoare de 6.000 de lei, iar gardul a rămas în picioare.

Subiectul a fost acoperit în acea perioadă de numeroase publicații internaționale și a stîrnit furia a numeroase ONG-uri internaționale.