Noul coordonator al campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, medicul infecționist Valeriu Gheorghiță, se declară convins că o vaccinare împotriva infecției cu SARS-CoV-2 poate fi "cea mai eficientă și mai scurtă" cale prin care populația poate reveni la normalitate.
Valeriu Gheorghiță: "Vaccinarea în general scade consumul de antibiotice. Vaccinarea antigripală scade consumul de antibiotice și implicit scade riscul de dezvoltare a rezistenței germenilor la antibiotice. În ceea ce privește infecția cu SARS-CoV-2, boala COVID-19, trebuie să înțelegem cu toții că avem, până la urmă, o veste extraordinară, aceea a perspectivei unui vaccin în perioada imediat următoare, motiv pentru care avem o rază de speranță, avem un motiv de care să ne legăm și un orizont de așteptare și cred cu toată tăria că este cea mai eficientă și mai scurtă cale prin care noi putem, cu toții, să revenim la normalitate, așa cum o știam anterior".
Declarațiile infecționistului au fost consemnate în cadrul conferinței "Conștientizarea consumului de antibiotice în timpul pandemiei de COVID-19", organizată de DC Media Group. Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anticoronavirus a atras atenția și asupra toxicității și efectelor adverse pe care le poate genera utilizarea "iresponsabilă" a antibioticelor.
Întrebat ce le transmite persoanelor care își fac stocuri de Azitromicină, considerând că ar fi utilă în tratarea infecției cu noul coronavirus, Gheorghiță a precizat că acest lucru nu se justifică, scrie AGERPRES.
Valeriu Gheorghiță: "În momentul de față avem suficiente date disponibile care ne spun cât se poate de clar că azitromicina nu are beneficii și nu se recomandă la pacientul cu infecție SARS-CoV-2, pentru că nu aduce beneficii clinice, iar pe noi ne interesează beneficiile clinice reale și nu efectul placebo, nu ideea de a administra un tratament unui pacient, fără să aibă nevoie. Majoritatea formelor ușoare de infecție cu SARS-CoV-2 la pacienții tineri, fără comorbidități, sunt auto-limitate și avem nevoie doar de tratament simptomatic, fără necesitatea unui tratament antiviral și, categoric, fără nevoia unui tratament antibiotic, dacă pacientul nu are o boală cronică, nu are semne de supra-infecție bacteriană. Lucrurile trebuie judecate de la caz la caz. Altfel, ne vom trezi după terminarea pandemiei cu o rezistență extrem de crescută a pneumococului rezistent (...) sau stafilococului. Cred că aici trebuie să punem în balanță beneficiile vizavi de consecințele pe care le putem avea în perioada post-pandemică, legat de riscurile rezistenței la antibiotice."
