Poluarea a fost responsabilă pentru moartea prematură a 9 milioane de persoane în 2019, potrivit unui studiu publicat miercuri în revista The Lancet, un bilanț care nu se ameliorează. Iar asta în principal din cauza calității scăzute a aerului și a poluanților chimici, în special a plumbului,
La patru ani după un prim raport, situația nu a evoluat: aproximativ unul din șase decese premature la nivel mondial este legat de poluare, susține Comisia Lancet pentru poluare și sănătate.
Poluarea și deșeurile produse de oameni și eliberate apoi în aer, apă și sol rareori ucid în mod direct, însă se află la originea unor boli cardiace grave, a cancerelor, a problemelor respiratorii și a diareei acute.
"Efectele asupra sănătății rămân enorme, iar țările cu venituri mici și mijlocii sunt cele mai afectate", a declarat autorul principal al studiului și unul dintre directorii comisiei, Richard Fuller.
Ele sunt responsabile pentru 92% din aceste decese și pentru majoritatea pierderilor economice care rezultă.
"Atenția și finanțarea au crescut foarte puțin din 2015, în pofida unei creșteri bine documentate a preocupării publicului față de poluare și față de efectele sale asupra sănătății", deplânge el, citat într-un comunicat.
Deși decesele premature legate de tipurile de poluare asociate cu sărăcia extremă sunt în scădere, cele legate de poluarea atmosferică și de cea provocată de produsele chimice sunt în creștere.
"Impactul poluării asupra sănătății rămâne cu mult mai mare decât cel al războiului, terorismului, malariei, HIV-ului, tuberculozei, drogurilor și alcoolului, iar numărul de decese cauzate de poluare rivalizează cu cel al deceselor cauzate de fumat", se arată în raport.
În 2019, 6,7 milioane de decese premature au fost atribuite poluării aerului, 1,4 milioane poluării apei și 900.000 intoxicației cu plumb.
"Faptul că situația plumbului se înrăutățește, mai ales în aceste țări mai sărace, și se accelerează în ceea ce privește numărul de decese, este îngrozitor", a declarat Richard Fuller pentru AFP.
Expunerea la această substanță toxică poate duce, de asemenea, la întârzieri în dezvoltarea cognitivă a copiilor.
Deși mortalitatea asociată cu poluarea domestică (din cauza arderii combustibililor, a problemelor legate de apă sau de igienă) a scăzut, în special în Africa, formele "moderne" de poluare sunt mult mai răspândite decât în urmă cu două decenii. În 2000, decesele premature asociate poluării aerului înconjurător erau la nivelul de 2,9 milioane, iar în 2019 acest număr a ajuns la 4,5 milioane.
Particulele fine și ozonul din aer, expunerea la plumb și la substanțe cancerigene la locul de muncă, precum și poluarea chimică a mediului înconjurător câștigă teren, în special în Asia.
"Dacă nu ne putem dezvolta într-un mod nepoluant și ecologic, atunci ceea ce facem este teribil de greșit", a concluzionat Richard Fuller.
