Actual· 2 min citire

Tulburarea de identitate disociativă: La ce trebuie să fim atenți?

Tulburarea de identitate disociativă: La ce trebuie să fim atenți?

Tulburarea de identitate disociativă: La ce trebuie să fim atenți?

Realitatea.NET
Scris de Realitatea.NET Publicat: 13 nov. 2018, 09:35

Tulburarea de identitate disociativă este una dintre cele mai neobișnuite boli psihice.

Tulburarea de identitate disociativă: Starea disociativă cea mai dramatică și neobișnuită este tulburarea de personalitate multiplă (MPD), care a fost redenumită tulburarea de identitate disociativă (TID) în ediția a IV-a a manualului DSM. Detalii despre acest tip de tulburare, în cele ce urmează.

TID apare atunci când există două sau mai multe instanțe executive sau euri care se schimbă pe rând la controlul aparatului mental al unei persoane.

După cum s-a menționat în discuția despre personalitatea multiplă, în capitolul 11, TID poate fi descrisă ca fiind un "sindrom de stres post-traumatic cu origine în copilărie".

Tulburarea de identitate disociativă: În cazurile cele mai bine documentate, tulburarea a fost cauzată de traume emoționale suferite de timpuriu în viață, scrie scientia.ro.

Ce este amnezia disociativă?

O altă tulburare disociativă descrisă în DSM-IV este amnezia disociativă: uitarea temporară a informațiilor cu caracter personal. De obicei, aceasta pleacă de la o traumă. De exemplu, un tânăr a accidentat din greșeală o tânără fată. El a crezut pentru moment că a ucis-o, deși s-a dovedit că aceasta fusese doar ușor rănită. El a plecat după ce a aflat că era OK, dar câteva ore mai târziu a fost găsit rătăcind fără țintă. Nu-și mai știa numele. Atunci când rudele au venit la camera de urgență și au vorbit cu el, memoria i-a revenit treptat.

Acesta este un caz tipic de amnezie disociativă în mai multe privințe. Pierderea de memorie a fost declanșată de un incident stresant și a fost reversibilă.

Amnezia disociativă este interesantă pentru psihologii care studiază memoria, deoarece pare să arate o separare între sistemele memoriei pentru informații cu caracter personal (care sunt afectate de amnezia disociativă) și cele ale memoriei pentru fapte și proceduri (care nu sunt afectate).

De exemplu, o persoană cu amnezie disociativă poate să nu-și cunoască numele, dar ar putea să știe cine a câștigat ultimele alegeri, cât fac 7+5 și cum se leagă șireturile la o pereche de pantofi. Doar memoria autobiografică este afectată.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News