Tudorel Toader, încercare disperată să nu fie dat afară din Comisia de la Veneția

Monday, 02 December 2019, 10:50 Sursă: realitatea.net, Facebook

Tudorel Toader trimite Comisiei de la Veneţia o scrisoare pe tema revocării sale și neagă ferm că ar fi fost parte la toate modificările nocive din legislația pe justiție din ultimii ani. Deși, acesta a fost la cârma Justiției în guvernarea PSD din ultimii trei ani. În scrisoarea către Comisia de la Veneţia, pe tema revocării sale, Toader insistă că va rămâne „atașat valorilor constituționale promovate de către Comisie!”.

Adaugă părerea ta

 

Rectorul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, Tudorel Toader, fost ministru al Justiţiei şi fost judecător al Curţii Constituţionale, trimite o scrisoare preşedintelui şi membrilor Comisiei de la Veneţia, în contextul discuţiilor din spaţiul public referitoare la o posibilă solicitare a Guvernului Orban de revocare a sa din poziţia de membru titular al Comisiei.

Cătălin Predoiu a anunțat săptămâna trecută că noul guvern plănuieşte să solicite revocarea lui Tudorel Toader din poziţia de reprezentant al României la Comisia de la Veneţia. Acest lucru se va întâmpla "foarte curând", a precizat joi, într-o conferință de presă, noul ministru al Justiţiei. 

„Doresc acolo o reprezentare la cel mai înalt nivel nu numai de profesionalism, ci şi de integritate morală. Cred că ataşamentul faţă de valorile justiţiei şi sistemul judiciar va fi un criteriu atunci când vom reevalua această poziţie. Foarte curând", a mai declarat Predoiu.

Tudorel Toader s-a plasat în afara recomandărilor Comisiei de la Veneția în perioada în care a fost ministrul Justiției. El a refuzat să dea curs solicitărilor acestei entități care funcționează pe lângă Consiliul Europei. Toader a fost timp de trei ani la cârma Justiției, din februarie 2017 până în aprilie 2019.

În scrisoarea publicată pe pagina sa de Facebook, Tudorel Toader aminteşte că s-a opus, în calitate de ministru,  adoptării unor măsuri controversate, precizând în final că va rămâne ataşat valorilor constituţionale, indiferent dacă îşi va păstra sau nu calitatea de membru al Comisiei de la Veneţia.

Tudorel Toader mai precizează că legea recursului compensatoriu a fost inițiată înaintea mandatului său la Ministerul Justiției, că proiectele legilor justiției au fost modificate substanțial în Parlament, iar proiectele de modificare a Codului Penal și Codului de Procedură Penală au vizat punerea în acord cu deciziile Curții Constituționale.

 

În încheierea scrisorii, Toader nu uită să-și enumere toate funcțiile, și actuale, și foste, pe care le-a deținut: prof.univ.dr. , rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, membru titular al Comisiei de la Veneția, judecător la Curtea Constituțională a României, ministru al Justiției în trei Guverne.

Tudorel Toader se află la al doilea mandat de membru al Comisiei. Prima dată a fost numit în mai 2014, de către Guvernul Ponta, pe când era judecător al Curţii Constituţionale, și a doua oară, în mai 2018, de Guvernul Dăncilă. Actualul mandat ar urma să-i expire în 2022. 

Numirea unui reprezentant în cadrul instituției de pe lângă Consiliul Europei trebuie să acopere exigențele nominalizate în regulamentul de funcționare - „experți independenți care au atins eminența prin experiența lor în instituții democratice sau prin contribuția la întărirea Legii sau a științelor politice”. Între cerințele postului se află și „promovarea statului de drept și a democrației”.

O țară numește un membru plin în cadrul Comisiei și un supleant. În acest mandat, supleant este Bogdan Aurescu, care a devenit ministru de externe în Guvernul Orban.

Redăm, integral, scrisoarea lui Tudorel Toader către COmisia de la Veneția, postată pe pagina sa de Facebook:

„Scrisoare deschisă,

Către
Comisia de la Veneția,
Gianni Buquicchio, Președinte
Membrii Comisiei

Excelența voastră, Domnule Președinte,
Excelențele voastre, Doamnelor și Domnilor

În spațiul public circulă informația potrivit căreia Guvernul intenționează să solicite revocarea mea din calitatea de membru titular al Comisiei, din partea României. În măsura în care această informație se va confirma, exprim speranța faptului că Executivul are în vedere și următoarele împrejurări:

1. Refuzul de a promova Ordonanța de Urgență privind amnistia și grațierea. Se cunoaște faptul că se insista pentru un act de clemență cu puține excepții și fără limite de pedeapsă. Măsura ar fi profitat tuturor, nu doar majorității guvernamentale din acea perioadă.

2.Proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost inițiat anterior momentului în care am preluat portofoliul de la Ministerul Justiției. În procedura parlamentară, sub semnătura mea, ministerul justiției a dat aviz negativ modificărilor parlamentare.
Sub semnătura mea, în controlul de constituționalitate, ministerul justiției a susținut neconstituționalitatea proiectului de lege. Consiliul Superior al Magistraturii a propus ca cele 3 zile, la 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, să fie considerate ca executate, iar parlamentul a mărit de la 3 la 6 zile. În urma respingerii obiecției de neconstituționalitate, proiectul de lege a fost promulgat, publicat în Monitorul Oficial, la 3 zile de la publicare a intrat în vigoare, producându-și efectele.

3. Ministerul Justiției a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Codului penal, în acord cu deciziile Curții Constituționale, precum și pentru transpunerea Directivei privind confiscarea extinsă. În iulie 2017, proiectul de lege a fost adoptat de către Guvern și transmis parlamentului spre legiferare. Proiectul de lege a fost preluat de către Comisia specială care l-a modificat în mod substanțial, adăugând numeroase soluții legislative declarate neconstituționale, inclusiv forma adoptată după primul control de constituționalitate.
Nici una dintre soluțiile legislative care au fost declarate neconstituționale nu a fost inițiată de către Ministerul Justiției.
Așa se face că, nici până în prezent, din 2017, Codul penal nu a fost pus în acord cu deciziile Curții Constituționale, iar Directiva privind confiscarea extinsă nu este transpusă în legislația noastră penală.

4.Ministerul Justiției a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală, în acord cu deciziile Curții Constituționale, precum și pentru transpunerea Directivei privind consolidarea prezumției de nevinovăție. În noiembrie 2017, proiectul de lege a fost adoptat de către Guvern și transmis parlamentului spre legiferare. Proiectul de lege a fost preluat de către Comisia specială care l-a modificat în mod substanțial, adăugând numeroase soluții legislative declarate neconstituționale, inclusiv forma adoptată după primul control de constituționalitate.
Nici una dintre soluțiile legislative care au fost declarate neconstituționale nu a fost inițiată de către Ministerul Justiției.
Așa se face că, nici până în prezent, din 2017, Codul de procedură penală nu a fost pus în acord cu deciziile Curții Constituționale, iar Directiva privind consolidarea prezumției de nevinovăție nu este transpusă în legislația noastră procesual penală.

5.Ministerul Justiției avea în lucru un proiect de lege pentru modificarea legilor justiției. Pe data de 25 octombrie 2017, Comisia specială din parlament a solicitat respectivul draft, iar la inițiativa unui nr. de 11 parlamentari, cu modificări substanțiale, a fost publicat un singur proiect de lege pentru modificarea celor trei legi ale justiției. Personal am predat materialul aflat în lucru, inclusiv solicitarea de aviz din partea Comisiei de la Veneția. Comisia specială a renunțat la cererea de solicitare a avizului Comisiei de la Veneția.
Printre alte soluții legislative, la inițiativa comisiei speciale, parlamentul a adoptat Legea 207 din 20 iulie 2018, pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, iar prin art. 881 – 889 a consacrat și înființarea Secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție, urmând apoi întreaga odisee parlamentară, cu multe controverse și neconstituționalități.

6.Refuzul de a promova Ordonanța de Urgență pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, prin preluare unora dintre soluțiile proiectelor de lege, declarate neconstituționale, prin care se urmărise modificarea celor două coduri. Se dorea următoarele: preluarea prin OUG a soluțiilor validate prin controlul de constituționalitate; preluarea, cu modificări, a soluțiilor declarate ca fiind parțial neconstituționale, respectiv, preluarea soluțiilor nesupuse controlului de constituționalitate, sub motivarea faptului că „sunt constituționale din moment ce nu au fost criticate de către autorii obiecției de neconstituționalitate”.

7.Refuzul de a promova Ordonanță de Urgență care să consacre posibilitatea formulării contestației în anulare împotriva hotărârilor definitive pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în complete de 5 judecători. Ordonanța e Urgență era solicitată în urma deciziei Curții Constituționale, având același obiect.

Domnule Președinte,
prin aceste câteva exemple, dintr-o dinamică legislativă plină de interese, suprapuneri de competențe și controverse;
reafirmând faptul că îmi asum tot ceea ce am făcut sau nu am făcut eu în domeniul justiției;
reafirmând faptul că nu îmi asum nimic din ceea ce au făcut sau nu au făcut alții, în același domeniu;
după 10 ani de judecător constituțional, șapte ani de agent de legătură al Curții Constituționale la Comisie;
având calitatea de membru titular al acesteia;
indiferent de calea de urmat,
voi rămâne atașat valorilor constituționale promovate de către Comisie !

Cu deosebită considerație,

1 decembrie 2019

Prof.univ.dr. Tudorel TOADER
Rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Membru titular al Comisiei de la Veneția
Judecător la Curtea Constituțională a României ( X.2006 – VII.2016)
Ministru al Justiției în trei Guverne ( II.2017 – IV.2019).”, își încheie Toader scrisoarea.

 

Comentarii Existente
2019-12-02 12:49:35
Poate luați exemplul Coderinei,pe cont propiu ,dle profesor !

Dar cine v-a cerut toate astea de le-ați refuuzat?Nici acum nu pricepeti ,dle profesor, ca daca le promovati pe cele invocate,România n-ar mai fi acum dezbinată.lumea si-ar vedea de treburi si domnia voastră ați fi ministru.Acum nu intelegeți ca orice partid are faliții lui ?Da grea problemă si patima puterii!.Ce vreti să faceți in Comisie,sa compromiteți țara in continuare ?

Alte articole din: POLITICĂ