Credinţele românilor au fost o temă preferată a publicaţia „Şezătoarea“, revistă de folclor cu apariţie la sfârşit de secol XIX şi început de secol XX. Într-un număr al publicaţiei din 1901, directorul Artur Gorovei face o sinteză a superstiţiilor culese din judeţele Suceava, Iaşi, Tutova (Vaslui şi o parte din Galaţi), Dolj şi Teleorman.
Păianjenul, vietatea care te izbăveşte de păcate
Conform inventarului de credinţe şi superstiţii ale românilor de la început de veac XX, păianjenul anunţa vizitele, scrie adevarul.ro.
„Cînd se lasă paingăn din pod în faţă, au să vie oaspeţi“, sau „Cînd se lasă paingăni ziua de la straşina casei în jos, e semn că-ţi vor veni rudele“.
O credinţă ciudată era că, dacă striveai un păianjen, Dumnezeu îţi ierta un număr de păcate săvârşite: „Cîţi paiangăni vei omorî, atîtea pacate îţi va ierta D-zeu“, sau „Cine omoară un paingăn, îi iartă D-zeu şepte păcate“.
Tradiţii stranii ale românilor. Câte păcate îţi iartă Dumnezeu dacă striveşti un păianjen
O serie de credinţe şi superstiţii publicate în revista de folclor „Şezătoarea“ arată cât de mare era simbolistica păsărilor, insectelor sau animalelor în viaţa locuitorilor din Moldova şi Muntenia.
REALITATEASPORTIVA.NET
REALITATEASTAR.NET