O serie de credințe și superstiții publicate în revista de folclor „Șezătoarea“ arată cât de mare era simbolistica păsărilor, insectelor sau animalelor în viața locuitorilor din Moldova și Muntenia.
Credințele românilor au fost o temă preferată a publicația „Șezătoarea“, revistă de folclor cu apariție la sfârșit de secol XIX și început de secol XX. Într-un număr al publicației din 1901, directorul Artur Gorovei face o sinteză a superstițiilor culese din județele Suceava, Iași, Tutova (Vaslui și o parte din Galați), Dolj și Teleorman.
Păianjenul, vietatea care te izbăvește de păcate
Conform inventarului de credințe și superstiții ale românilor de la început de veac XX, păianjenul anunța vizitele, scrie adevarul.ro.
„Cînd se lasă paingăn din pod în față, au să vie oaspeți“, sau „Cînd se lasă paingăni ziua de la strașina casei în jos, e semn că-ți vor veni rudele“.
O credință ciudată era că, dacă striveai un păianjen, Dumnezeu îți ierta un număr de păcate săvârșite: „Cîți paiangăni vei omorî, atîtea pacate îți va ierta D-zeu“, sau „Cine omoară un paingăn, îi iartă D-zeu șepte păcate“.
