Tradiții în Joia Mare: Nu face acest lucru! E mare păcat

TRADIȚII Joia Mare. Folclorul conservă mai multe legende creștine care explică de ce se înroșesc ouăle de Paști și de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea s-au înroșit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. Domnul, văzând că ouăle s-au înroșit, a spus celor de față: „De acum înainte să faceți și voi ouă roșii și împestrițate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut și eu astăzi”.

Tradiții Joia Mare. Superstiții: În Joia Mare nu se doarme și nu se spală haine

Există credința, în special la sate, că în cursul acestei zile nu este bine să dormi. Se spune că cine doarme în această zi va rămâne leneș un an întreg. Mai grav este dacă doarme o femeie. Aceasta va deveni “Joimărița”, iar ca pedeapsă, nu va mai fi capabilă de lucru tot anul.

Cele mai delicioase rețete de drob de Paște

TRADIȚII Joia Mare. Nu se spală haine în această zi, pentru că, după cum spune o vorbă din bătrâni, li se vor duce morților lături din spălături în loc de pomană.

Tradiții Joia Mare: Ce semnificație are oul de Paști

În tradiția populară de la noi, oul roșu de Paști simbolizează sângele Domnului și ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de îndepărtare a răului, fiind purtător de sănătate, frumusețe, vigoare și spor. Ouăle colorate în alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii. Cele colorate în negru se fac în amintirea celor care au murit. Ouăle închistrite sunt simbolul Mântuitorului, care a ieșit din mormânt și a înviat, precum puiul din găoace.

TRADIȚII Joia Mare. În cultura populară, ziua în care se înroșesc ouăle este joia din săptămâna patimilor, cunoscută și sub denumirea de Joia Mare. Se spune că ouăle înroșite în această zi, nu se strică tot timpul anului. De asemenea, oamenii cred că ouăle roșii duse la biserică și sfințite, dacă sunt îngropate într-o gospodărie, aceasta este ferită de grindină și piatră.

La țărani mai există tradiția ca, în dimineața din duminica Paștelui, să-și spele fața cu apă nouă sau apă neîncepută în care pun un ou roșu, având credința că astfel vor fi tot anul frumoși și sănătoși ca un ou roșu. După consumarea ouălelor, cojile roșii sunt păstrate pentru a fi puse în brazde, la arat, crezându-se astfel ca pământul va da rod bun.

TRADIȚII Joia Mare. Ouăle de Paște, potrivit tradiției, erau adunate din cuibar în miercurea din a patra săptămână a Postului Mare, numită și „miercurea Păresimilor”. Exista obiceiul ca de la lăsatul secului și până în această zi, gospodinele să nu strângă ouăle. Era credința că ouăle alese în această zi nu se stricau până la Paște. Acum se alegeau ouăle pentru mâncarea de Paști și ouăle ce urmau să fie înroșite.

TRADIȚII Joia Mare. Ouăle nu se vopsesc niciodată în Vinerea Mare

Chiar dacă ele erau strânse în această zi, vopsitul lor avea loc în joia din săptămâna de dinaintea Paștelui, însă, niciodată în Vinerea Mare.

TRADIȚII Joia Mare. Tradiția populară mai spune că ouăle roșii sunt considerate păzitorii casei și tocmai de aceea nu trebuie să lipsească. În același timp, oul simbolizează viața eternă, fertilitatea, renașterea și norocul. În Antichitate, ouăle erau vopsite în diferite culori și oferite cu ocazia venirii primăverii, simbolizând astfel revenirea naturii la viață, urmată de explozia cromatică specifică.

Când se vopsesc, de fapt, ouăle de Paște. Greșeala pe care gospodinele o fac an de an

Ornamentica ouălor decorative este extrem de variată, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe și religioase. Iată câteva simboluri și semnificații utilizate:

– linia dreaptă verticală = viața ;

– linia dreaptă orizontală = moartea ;

– linia dubla dreapta = eternitatea ;

– linia cu dreptunghiuri = gândirea și cunoașterea ;

– linia ușor ondulata = apa, purificarea ;

– spirala = timpul, eternitatea ;

– dubla spirală = legătura dintre viață și moarte.

TRADIȚII Joia Mare. Ouăle de Paște pot fi de diferite culori: de la roșu, galben, orange, roșu, verde, albastru, până la negru. Ouăle negre se fac în amintirea celor care au murit. La sate există credința că, dacă aceste ouă sunt ciocnite în numele lor, ei vor afla că pe pământ a venit Paștele și se vor bucura alături de cei vii.

Tradiții Joia Mare. Ciocnitul Ouălor este permis doar după slujba de Înviere

Ciocnitul Ouălor, sacrificiu al divinității primordiale înfrumusețată prin vopsire și încondeiere, simbol al jertfei Domnului Iisus. Ciocnitul Ouălor este permis și așteptat cu nerăbdare de credincioși după slujba de Înviere a Mîntuitorului în noaptea Paștelui, până la Ispas-înălțarea Sa la ceruri.

De ce se mănâncă miel de Paști? Motivul este unul extrem de important

TRADIȚII Joia Mare. Ouăle, vopsite în Joia Mare, se ciocnesc dupa anumite reguli de Paște. Oul are trei părți: vârful (care se numește cap), partea opusă (dos) și fețele laterale (coaste). În prima zi de Paște se ciocnește numai cap cu cap, a doua zi se poate ciocni cap cu dos, iar în zilele următoare dos cu dos.

Ca regulă generală, primul care ciocnește este cel mai vârstnic bărbat de la masă. Astfel, persoana mai în vârstă ciocnește capul oului ținut de partener, rostind cunoscuta formulă „Hristos a înviat!”, în timp ce acesta va răspunde cu cuvintele „Adevărat a înviat!”.

TRADIȚII Joia Mare. Ciocnesc mai întâi soții între ei, apoi copiii cu părinții, după care părinții cu celelalte rude, cu prietenii și vecinii invitați la masă.

Sursa: crestinortodox